Showing posts with label ochi caprui. Show all posts
Showing posts with label ochi caprui. Show all posts

Sunday, November 18, 2012

Timpul, ca un dușman ...


Nu stia cum sa le mai impace pe toate. Viata ii era mult complicata de job-ul stresant si care-i ocupa aproape tot timpul. Parțial si timpul pe care ar fi trebuit sa-l aiba doar pentru ea. Visa un alt job, mai putin solicitant. Era plătita bine si o noua cautare, o noua situatie necunoscuta in care sa "aterizeze" o nelinistea putin, de aceea inca nu facea pasul. Dar o tenta o schimbare, oricat de mult ii placea ceea ca facea acum. 
Saptamana asta fusese de cosmar. Zilele de vineri si sambata pusesera capac. Atat de aglomerate incat ieri ajunsese acasa foarte tarziu si atat de obosita ca nici sa manance nu mai fusese in stare. Facuse baie, daduse drumul la televizor, mancase o ciocolata...si se trezise pe la patru dimineata cu televizorul vorbind peretilor. Îl inchisese si căzuse din nou ca in somn de moarte iar azi de abia reusise sa se trezeasca. Pe la pranz. 
Se gandise sa anuleze dar nu mai avea cum. Era prea tarziu si nu mergea asa, cu un simplu telefon. Deja isi confirmase

Sunday, September 23, 2012

Blue Butterflies


Uitasem. Uitasem cu totul ce inseamna sa-ti fie foame. Au fost de-ajuns cateva priviri si vraja s-a lasat. Atat de puternica incat niciodata, cand eram impreuna, nu-mi aminteam ca trebuia sa mai si mananc ceva. Daca tu nu m-ai fi intrebat cand si cand: "Vrei ceva?" nici nu mi-as fi amintit.
Nici nu aveam timp sa-mi aduc aminte. Nu aveam timp pentru ca, din ziua aceea, hrana mea erai tu. Eram prea ocupata cu tine. In toate gandurile mele traiai, locuiai doar tu. Cu drepturi depline.
Ma durea fiecare clipa, o dulce durere. Ma durea pana la lacrimi. De fericire... 
Aproape ca nu mancam, nu aveam nevoie de nimic, decat de ochii tai caprui...sa ma inec in adancul lor, sa ma îmbat de fericire, in parfum de fericire. Nu aveam nevoie decat de