https://dragosteoarba.blogspot.com/2013/05/
De câteva zile alerg, "ca musca fără cap" era să zic, dar n-ar fi adevărat, fiindcă alerg de colo-colo cu rost. Zic eu.
Nici
săptămânile trecute n-au fost cu mult mai liniștite pentru că, odată cu venirea în
forță a primăverii, absolut toate vor să fie băgate în seamă: ceea ce an
de an devine treptat-treptat o grădina cu legume, via, partea de
grădină care funcționează ca un soi de livadă cam haotică, restul
grădinii unde avem ceapă, usturoi, un mic lan de porumb...chiar si o
zonă cu ceva flori (bujori, lalele, narcise).
Nu suntem
grădinari. Facem totul așa, după cum știm că se face și, uneori, chiar
și după ureche sau din experința anterioară. Una peste alta, ies toate
binișor. "Foarte bine" e doar pentru profesioniști, de la noi n-avem
pretenții chiar atât de mari. Cred totuși că excelăm la ceva: la udat.
În sensul că se consumă multă apă.
N-am prea avut timp de blog toată săptămâna. Se și vede. Am postat puțin iar la HW-ul de azi am renunțat, tot din lipsă de timp, evident.
Stau și mă gândesc cateodată. E amuzant. Sau mai degrabă nu. Mulți dintre noi bem lapte, mâncăm iaurt, brânză, unt, smântână....și unii nici măcar nu știm bine cum arată o vacă în realitate. Pare de necrezut. Dar, din păcate, devine tot mai adevărat. Mai ales copiii nu mai știu.
Anul trecut, pe 6 februarie 2012, am deschis, aici pe blog, o temă care s-a dovedit de mare interes, chiar fascinantă. Tema "Neogen". 
