Sunday, October 28, 2012

Cu zâmbetul pe buze


Era tristă, îngandurata, insa nu-si permitea starea respectiva. Asa ca își agăță rapid pe chip zambetul profesional si dupa multiplele saluturi politicoase isi execută momentul "Teatrul Masca" exact ca un robot, fara sa simta nimic. Nu ca ar fi simtit, in general, ceva cand evolua in micul numar de pantomimă care i se parea atat de ridicol dar parca pana de curand era mai implicata.
Credea ca tristetea i se citea pe chip, i se paruse ca surprinsese privirea vag intrebatoare a Nadiei, colega ei, cu cateva minute mai inainte. 

Pana acum viata ei fusese OK, aproape perfecta. Nu stia cum se facuse, dar intotdeauna toate ii mersesera acceptabil ori foarte bine. Sau pe-aproape.
Printre zambete si explicatii se vedea fetiță, jucandu-se cu sora ei, doar cu un an mai mare, si cum din aproape orice
conflict copilaresc ea iesea de regula invingatoare. Poate pentru ca sora sa era mai mare si avea deja impusa si imprimata de catre parinti responsabilitatea fratelui mai mare ce-i impovara umerii fragili de copil, ori poate fiindca sora sa era mai împaciuitoare. Ori ambele la un loc. Apoi se vedea la examene, pe care, de vreo 2-3 ori recunostea ca le trecuse printr-o minune. Sau asa i se paruse.
O, Doamne, cum mai ploua! De parca se rupsesera cerurile si nu avea de gand sa inceteze. Prin hublouri nu se vedea aproape nimic. Deja cativa dintre pasageri dadeau semne de neliniste si incerca sa-i linisteasca, cu zambetul pe buze.

Asa incepuse visul ei. Intr-o seara de vara, cu ploaie torentiala. Si cu un anunt gasit pe internet: "Oportunitate: Qatar Airways face angajari la Iasi si la Bucuresti!"
Tocmai termina limbi straine, engleza-franceza, si se gandea cum va face cu masteratul pe care-l considera o adevarata pierdere de vreme Mai erau doar trei zile pana la selectie. Nu se gandise la asta niciodata dar intr-o clipa mintea i-o luase razna. Știa că nu era o frumusete dar era placuta, spontana si avea un mare atu stiind doua limbi straine. Poate ca avea vreo sansa, voia sa incerce. Nici macar nu i-a anuntat pe parinti, care-si vedeau de viata lor linistita in oraselul montan, de unde venise in Bucuresti in urma cu trei ani.
In privinta inaltimii a avut mari emotii pana la sfarsitul "castingului". 1,59 erau de ajuns teoretic dar daca "oferta" era prea bogata? Cand dupa doua saptamani a fost anuntata ca a fost selectata a crezut ca face cineva o gluma cu ea. Inima ii batea sa-i sparga pieptul. Visul ei inaripat, nascut din lacrimile abundente ale unei ploi de vara, prinsese viata.

Doha, capitala micului stat Qatar
Uraaa! Va zbura printre nori!!! In seara aceea soră-sa nu s-a putut intelege cu ea. Atat era de fericita. Le-a spus parintilor, care, desi luati prin surprindere, n-au putut decat sa-i respecte hotararea.
Totul a mers perfect. Qatar Airways a asigurat totul, inclusiv perioada de training. Primele zboruri au fost o adevarata minune, chiar daca erau perioade relativ lungi, de 4 sau poate 9 zile in care trebuia sa ramana in Doha sau Singapore, pentru ca asa erau zborurile. Și, iată că mai era puțin și se împlinea de atunci un an.

Credea că poate cândva fusese o prințesă arabă. Altfel nu stia cum sa-si explice fascinatia pe care o avea pentru lumea araba. In Qatar putea iesi si singura pe strada, chiar in haine europene, insa preferase sa-si cumpere o abayah in straturi vaporoase, sa-si puna shaylah pe cap si isi ascunda chipul pe dupa niqab. Era mai sigur asa. Femeile din Qatar i se pareau frumoase, cu trasaturile puternic accentuate de farduri colorate. Barbatii ii pareau foarte eleganti in thobe, ghutrah si agal. Hainele arabe, in care ciudat, nu i se parea ca e deghizata, o ajutau sa se strecoare usor prin oras, prin suk, peste tot. Arabii nu banuiau ca nu era de-a lor, era usor creola, cu fata rotunda si ochii negri. Chiar daca mergea impreuna cu o colega blonda, dar la fel imbracata. Qatarezii pareau ca plutesc in hainele lor lungi iar in urma lasau intotdeauna dare puternice de parfumuri dulcege si scumpe. Parfumuri ale bogatiei.

Incredible Me - ESCADA - foto proprie
Aproape aceleasi mirosuri de parfumuri dulci, de care aproape ca devenise dependenta, invaluiau si aerul de printre nori, cel din interiorul avionului.
Chiar acum simtea o aroma dulceaga de eau de parfum  Incredible Me  de la ESCADA ce interfera cu note ascutite de  AMARIGE  de la GIVENCHY.  Si cu altele, pe care nu le putea identifica.

Chiar era incredibil acest  Incredible Me  de la Escada. Îl folosea si ea de ceva timp desi il cumparase mai mult intamplator, fiindca in ziua aceea se grabea si nu gasise Desire Me. Nu regretase insa, mirosul sau puternic oriental-floral, plin de mister o înrobea. Placerea pe care o avea cand il pulveriza si in nari ii patrundea miros de clementine apoi o invadau parfumuri de bujor si orhidee roz, era egalata doar de placerea pe care o simtea cand manca ciocolata dark. Sau putin tiramisu. Ceea ce insa ramanea de baza, pe piele, era un amestec de mirosuri dulci-dulci de ciocolata, cafea, vanilie, crema custard si lemn de santal. Îl adora fiindca o facea sa se simta senzuala si eleganta.

Ploaia se oprise. Se insenina si pasagerii erau din nou relaxati. Mai aveau aproximativ o ora pana la Doha. Pentru ea urma din nou o pauza de cateva zile. Din nou plimbari...fascinatia lumii arabe...

Ca un ac lung, ascutit, o strabatu un gand dureros ce n-o slabea nici zi, nici noapte. Preocupata de pasageri si de vremea urata, uitase putin de ceea ce nu-i dadea pace de o saptamana, de cand, la o palpare, descoperise ceva ce parea un nodul suspect la sânul stang... Se programase de urgenta pentru o consultatie si de abia astepta sa se intoarca din cursă, sa afle rezultatul biopsiei... 
Se scutură de gandul cel urât, zambi si se grăbi să răspundă unui pasager care dorea Cola Cola Diet...


Această poveste despre Parfumul norilor, temă propusă de Carmen, a fost posibilă datorită Clubului poveștii parfumate, găzduit cu grație de Mirela.

Au mai scris  pentru Povestea parfumată următorii:
Mirela, Vienela, Minnie, Sara, Gabi, Carmen, Lili, Pandhora, Diana
Simona, Lolita,   Vero,  Daurel,            

44 comments:

  1. :)
    O curiozitate? Poate fi o poveste adevarata?
    Deosebita naratiunea

    ReplyDelete
    Replies
    1. Poate fi....este. Pana la un punct...e foarte, foarte aproape de adevar...
      Multumesc mult! Ma bucur ca ti-a placut :)

      Delete
  2. ce strop de viata ai prins tu in povestea asta Elly...frumos scris...
    ai impletit acest parfum al plutirii printre nori cu parfumul orientului si al intamplarilor vietii...
    frumos!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ai intuit bine, Pandhora, draga!. E un strop de viata adevarata, atat cat mi-am putut permite sa o fac publica ...
      Multumesc din suflet!

      Delete
  3. Desi "lumea araba" nu ma fascineaza absolut de loc de data asta am citit povestea ta pana la capat. Este dureros sa realizezi ceva ca apoi sa constati ca poate acel ceva a fost doar pentru putin......
    O seara frumoasa draga mea Elly!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ca si pe personajul meu si pe mine ma fascineaza :)
      Mie chiar mi s-a spus ca seman cu femeile de acolo. De catre o femeie araba. Desi mie nu mi se pare, dar cred ca ea stia ce spunea.
      Multumesc fiindca ca ai reusit sa citesti :) Ma bucur.

      Delete
  4. Frumoasă şi parfumată poveste. Sper să nu se termine trist.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc, Baghi! :) Nu stiam ca iti plac povestile parfumate. Te mai astept ;)

      Delete
  5. asteptam happy endul! cand urmeaza? :)
    Elly draga, povestea ta este deosebita si daca mai spui ca este inspirata din realitate, atunci este cu atat mai mult de apreciat!
    sa ai o saptamana parfumata si vesela! pupici

    ReplyDelete
    Replies
    1. Povestea mea e in cea mai mare parte reala, Carmen. Ma bucur ca ti-a placut. Nu scriu continuarile...nu cred ca e bine. N-am facut-o niciodata. Imi place misterul. :)
      Iti multumesc mult!

      Delete
  6. Nu mă mir că eroina ta e fascinată de lumea arabă. N-aș putea trăi acolo, dar de fascinat, recunosc că mă umple de fantezie orice poveste desprinsă din cele 1001 de nopți! Subtilă afirmația referitoare la parfumurile tari ale bogăției. Odată am mirosit un Rasasi autentic, din seria parfumurilor arabe Rasasi, ei da, așa miroase bogăția! Sau a Amouage! ;)
    Însoțitoarele de zbor sunt invidiate de multe alte fete, dar citind rândurile tale simt singurătatea unei ”veșnic deghizate” în ceva, pentru a fugi, a se ascunde sau a deveni anonimă...Ceva îmi spune că nu a fost fericit finalul în realitate, în caz că e reală povestea. Sper să mă înșel de data aceasta.
    Mi-a plăcut mult povestea ta, Elly! Să ai o seară senină și înmiresmată! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. In Qatar ca si in Dubai e multa bogatie. E firesc ca acele parfumuri sa fie scumpe si sa aiba mirosuri dulci si grele. In lumea araba astfel de parfumuri se cauta, face parte din cultura araba.
      Stewardesele de la QA nu au o viata foarte usoara. Sunt destul de bine platite dar nu prea au viata personala. Au angajat doar fete fara obligatii...
      E reala povestea...in mare parte....
      Multumesc, Mirela!

      Delete
  7. Superb, superb, superb! Lumea araba ma fascineaza! Orice poveste, stire, gand ma intereseaza. Ai povestit minunat! Verisoara unei prietene e casatorita si locuieste in Qatar! Sunt multi-multi ani de cand e acolo si inca e fascinata de acele locuri, de oamenii care o inconjoara!
    Insotitoarele de bord au sansa de a vedea intreaga lume! Dar, oare, la cate se intipareste in suflet ceea ce vad, ceea ce simt...?
    Viata fericita, Elly! Succese!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Si pe tine te fascineaza? Suntem mai multe inseamna :)
      Ma bucur ca ti-a placut povestea. Spuneam mai sus ca au o viata doar aparent foarte usoara. Nu e chiar asa :)
      Multumesc mult pentru apreciere, Diana!

      Delete
  8. Frumos povestit, deși puțin cam trist...
    O săptămână bună!

    ReplyDelete
    Replies
    1. :) Sunt adepta povestilor fara happyending...sau cu final incert :)
      Cele fericite...nu are rost sa le povestesc. Nu-i genul meu...
      Multumesc mult. Lili!

      Delete
  9. Frumos mai scrii! Ca şi cei ce au comentat mai sus, şi eu aştept continuarea!
    Oricât de fascinantă ar fi viaţa acestor "zburători" (piloţi, însoţitoare de zbor), este o viaţă mereu pe drumuri... Multe locuri faine de văzut, dar şi oboseală...singurătate...dor de viaţa obişnuită, liniştită...
    Numai bine şi o noapte frumoasă, dragă Elly! :-)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc, Alex dar te voi dezamagi putin...nu revin asupra povestilor mele. N-as face decat sa le stric. Asa sunt concepute, chiar daca toate sunt reale sau inspirate din realitatea pe care o cunosc. Multora le stiu sfarsitul dar nu il dezvalui. :)
      Asa este, ai inteles bine. E o viata aparent stralucitoare, dar are greutatile ei, renuntarile ei... Nimic nu e cum pare a fi...
      Multumesc mult! Numai bine!

      Delete
  10. O poveste care suna foarte veridic... De multe ori cand iti citesc povestile parfumate ma intreb daca personajul nu esti chiar tu, atat de bine reusesti sa te transpui in vietile, gandurile, starile altora :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Unele dintre povesti m-au avut chiar pe mine personaj...altele persoane cunoscute...sau intamplari stiute de mine indeaproape.
      Suna veridic fiindca e reala...cat am putut sa o transpun aici. Cu sau fara mici elemente, dar e reala.
      Am un prieten de familie psiholog. Mi-a spus ca nu-mi trebuie facultatea de psihologie, cand i-am zis ca as vrea s-o fac, asta acum vro 4 ani, cand ma lovise o idee de genul asta. Mi-a spus ca trebuie sa merg doar la examene :)) Probabil avea dreptate... stiu ca n-a glumit fiindca a repetat aceste chestii.
      Multumesc mult, Dana!

      Delete
  11. frumos, frumos!:)
    astept finalul si sunt sigura ca e cu happy end!
    pop!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu va fi...nu scriu niciodata finalurile. Cred ca e mai frumos ca fiecare sa-si imagineze ceea ce doreste :)
      Multumesc :)

      Delete
  12. Aveam fete in bloc care visau sa devina insotitoare de bord. Se mirau ca nu ma simteam atrasa de asta, desi mereu mi-a placut sa calatoresc. Nu intelegeau ca una este sa calatoresti de placere si alta este sa faci o meserie din asta.
    Spune-mi ca acest strop de viata are happy end.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu stiu, nici eu n-am visat niciodata o astfel de meserie. De fapt de visat vreo meserie n-am prea visat vreodata. Asa este, desi e frumos sa fii stewardesa, nu e chiar simplu, nici usor. Concurenta in ziua de azi pentru asa ceva e de cca. 100 fete/loc :)

      Delete
  13. minunat trebuie sa fie acest parfum...daca a inspirat o asa poveste !

    ReplyDelete
    Replies
    1. E destul de interesant parfumul dar asta doar daca iti plac parfumurile dulci, foarte dulci. Este extrem de persistent, asta pot sa-ti garantez :)
      Povestea a reala cu mici abateri de la adevar...necesare.
      Multumesc !

      Delete
  14. Am o fost colega de faculta care munceste la ei..A vazut deja mai mult de jumatate din lume, si inca ii place in aer :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ma bucur pentru ea. E o viata interesanta insa trebuie sa-ti lasi viata personala acasa...complet :) Nu multe persoane reusesc. Dupa 3 ani...probabil ca va renunta. Au curse cu pauze lungi, nu au timp de viata personala. Vei afla si asta...

      Delete
  15. Sper ca povestea să aibă un final fericit, dar mai ales în viața reală spre să fie totul bine!
    Sănătate multă vă doresc!
    Pupici și îmbrățișări magice!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Poate da, poate...nu se stie...
      Multumesc, Sara draga!
      Numai bine iti doresc! :)

      Delete
  16. Bună Elly!
    Foarte frumoasă povestea!
    O săptămână cât mai frumoasă și ușoară îți doresc!
    Cu mult,mult drag!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc, ELENA! Ma bucur ca ti-a placut :)

      Delete
  17. Ce frumos ai povestit! :)
    Seara placuta, Elly!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Melly, ma bucur ca ai citit-o! Si ca ti-a si placut!
      O zi frumoasa sa ai!
      Multumesc mult!

      Delete
  18. Superba postare, m-am gandit la o prietena de-a mea care are o luna de cand a plecat in Dubai ca stewardesa, m-a ingrozit gandul ca ar putea pati asa ceva...

    ReplyDelete
    Replies
    1. :) Mai intai, bun venit pe blogul meu!
      Asa ceva se intampla destul de rar. Nu trebuie sa te sperie intamplarea din viata altcuiva.
      Sa inteleg ca ti-a placut povestea :)
      Te mai astept!

      Delete
  19. Frumoasă poveste, deși nu-mi plac bărbații care folosesc parfumuri dulci și grele. De fapt nu-mi place acest fel de parfumuri, dar asta nu are legătură cu povestea ta. Felicitări, Elly !

    ReplyDelete
    Replies
    1. Cam asa sunt parfumurile orientale...preferate acolo: dulci si grele. Si pentru barbati, si pentru femei :)
      Multumesc mult, Zina!

      Delete
  20. In perioada liceului mi-a trecut prin minte sa devin stewardesa, visam sa zbor prin toata lumea, chiar m-am inscris la niste cursuri legate de zbor.Insa totul s-a terminat, iar eu nici macar ca pasager nu am zburat prin lume.
    E frumoasa povestea ta, imi pare ca tu esti fata din poveste. :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Stiu ca e visul foarte multor fete. E un vis frumos, foarte frumos. Nici eu n-am zburat prea mult, dar totusi am zburat :) Mi s-a parut frumos insa nu o chestie extraordinara. Asa ca nu cred ca ai pierdut mare lucru :)
      Nu e povestea mea, desi i-am mai imprumutat personajului cate ceva de la mine. E normal, cred. Personajul e real, doar mici detalii sunt schimbate.
      Multumesc mult, Gabi, draga!

      Delete
  21. Frumos si atat de... mirific....

    ReplyDelete
  22. E socant. Incepe frumos cu un vis, cu un gand si cu o incercare si se termina dur. Masca, cat de multe poate face o masca si cat de mult curaj si putere ii trebuie unui om pentru a o tine in vazul tuturor. O zi faina!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ai inteles exact :) Multumesc mult.
      O zi buna si tie!

      Delete