Sunday, January 29, 2012

Cele mai hot fete...Cele mai sexy...Cele mai frumoase...

E duminica...e dupa-amiaza...
Daca ar fi primavara...as spune ca si iarba doarme la ora asta...
Cum e iarna...pot spune ca nametii dorm ? Ar fi potrivit, banuiesc. M-am uitat pe fereastra... asa este, chiar par sa doarma...adanc...
Numai eu nu dorm. Cum n-am prea dormit nici azi-noapte. Nu va intrebati de ce. Cine m-a mai "frecventat" in ultima vreme stie...
Acum...de ore intregi...bantui pe net...ceea ce se traduce printr-o hoinareala din blog in blog, din site in site...dar nu stiu cum se intampla ca numai peste articole plictisitoare dau...
La un moment dat am gasit ceva. Am analizat putin niste asa-zise bloguri, o multime. Cu o targetare foarte precisa. Colectii de fotografii de femei..."Cele mai hot"..."Cele mai sexy"..."Cele mai frumoase"... Majoritatea femininelor sunt in costume de baie...sau ceva pe-aproape... "Blogurile" nu-s decat niste simple galerii sau in cel mai bun caz niste slide-show-uri ...carora cuvintele le cam lipsesc. Pai, chiar asa, la ce bun atatea cuvinte ? Pozele spun totul... 
Ca sa postezi niste poze nu trebuie gramatica, nu trebuie inspiratie, nu trebuie absolut nimic. Doar cunostinte minime de IT.
Si eu care imi framant creierii sa gasesc idei pentru blog...sa postez subiecte interesante, originale...
La fel ca si altii/altele ca mine...
Oare cei ce ne respectam ca bloggeri (cu state vechi sau incepatori) vom deveni in curand o minoritate ?
P.S.- Un lucru bun mi s-a intamplat totusi. Am gasit o melodie foarte OK, care nu-mi aduce aminte de nimic... Hush - Fired Up
29.01.2012 - ora 16,59 

Saturday, January 28, 2012

POVESTE...DE IARNA

Numai vreo trei zile au fost de-ajuns ca sa fie iarna, iarna...iarna...peste tot in tara, ca nu mai pot sa ma ascund de ea nici in propria casa, langa caldura caloriferului.
Fobia n-o am eu natural, desi marturisesc ca nu sunt vreun fan al iernii, se-ntelege nici al zapezii. NUUU.... 
Televiziunile de stiri m-au innebunit de cap cu ea, cu iarna adica, de parca e un fenomen natural rarisim...care se intampla o data intr-o mie de ani...si zilele astea avem sansa nesperata ca ele, televiziunile, sa ne-o transmita LIVE...
Daca asa si-au facut planul...cu mine, ca telespectator, au esuat...m-au pierdut. N-au reusit sa-mi provoace decat o plictiseala mare...ce zic mare ?!? IMENSAAAA....
Prin urmare, desi e weekend, azi am apasat pe butonul cel mai important ai telecomenzii si-am inchis televizorul.
O fi iarna, cu toate avatarurile ei, cu toate necazurile generate de zapada, dar asta nu inseamna ca 24 din 24 trebuie sa vad si sa aud doar despre drumuri blocate, cheltuieli imense cu deszapezirea, care e sublima dar lipseste cu desavarsire, despre Boc care stie si el sa dea zapada cu lopata, despre oameni care n-au mai reusit sa ajunga acasa de vreo 3 zile...si altele, si altele...
Si pentru toate astea nu e decat o singura vinovata, dar vinovata grav de tot: zapada.
Fiindca a venit, asa, pe furis, ca o nesimtita, cam cum face de vreo 20 de ani incoace, fara sa anunte macar printr-un e-mail autoritatile, care cred ca dormeau si visau la plaje insorite... 
28.01.2012, ora 13,51

Thursday, January 26, 2012

Toate blogurile...eu, blog... tu, blog...noi, blog...

Va mai amintiti peisajul urban invadat de buticuri imediat de dupa ’89 ??
Rasarite precum ciupercile...unul langa altul...fiecare vanzand nu „altceva” cum te-ai fi asteptat...ci cam aceleasi marfuri, cu mici variatii.
Ajunsesem atunci sa cred ca, foarte curand, va veni ziua in care aproape toti am putea fi "patroni" de mic butic...cumparand unii de la altii...Halucinant !!
De fapt...situatia ma ducea mereu cu gandul la piesa de teatru „Take, Ianke si Cadar” unde Take si Ianke aveau pravaliile una langa alta, pravalii care nu difereau prin altceva decat prin nationalitatea proprietarilor...si, poate, prin cateva articole traditionale... Cine nu era roman sau ovrei...gasea si el de unde sa cumpere...de la Cadar...care avea si el pravalie...
Am aproape trei saptamani de cand m-am autodeclarat blogger cu „acte” si am descoperit, as putea spune, blogosfera romaneasca. In toata splendoarea ei...
N-am pomenit intamplator de epoca buticurilor... „Intrand”, cat de cat, in blogosfera m-am simtit cam la fel...inconjurata...ori, mai degraba, asfixiata de bloguri...in care X, Y, Z, W...noi toti...scriem mai mult decat trebuie, si decat poate fi citit vreodata de catre ceilalti...publicam cu ceva talent sau...poate sa si lipseasca...uneori chiar cu desavarsire. Spatiul virtual sa traiasca ! Suporta orice...   
Blogurile romanesti...ca alta blogosfera nu mi-e la indemana sa analizez...sunt cu mult mai multe decat credeam, mult mai putin variate in continut decat imi imaginam...ca sa spun ?!? Un fel de natura moarta cu buticuri, in care toti vindem cam aceeasi marfa...Pravaliile lui Take si Ianke multiplicate de N-ori...
E clar. Cred ca inca ne gasim in preistoria blogosferei...
...Un coleg de la job tine un blog in care scrie despre chestii tehnice. Deh, e pasionat.
Sotia unui alt coleg de birou are si ea blog...personal.
Vecina mea, o pustoaica in clasa a XI-a, are blog...de fashion ;)  La fel o nepoata, studenta. 
Si inca un numar semnificativ de colegi ai lor...de liceu...sau studenti.
Uite-asa am ajuns sa cred ca nici nu exist daca nu am unul. Asa ca, hop si eu, sa nu fac nota discordanta ! Daca asta e trend-ul...
Acum, dupa ce mi-am facut, marturisesc ca nu-i mare scofala sa ai blog. Dar, deocamdata, pare interesant. E o chestie mondena, asa...
Si cand... si daca mai am ceva timp...si navighez pe net...am impresia ca aproape toata lumea care are acces la internet are blog...
Verbul „a scrie” a capatat noi valente: Eu scriu pe blog...tu scrii...el (ea) scrie...noi scriem pe blog...
La fel „a avea”: Eu am blog...tu ai blog....el (ea)...blog... noi, blog...blog...
26.01.2012, ora 21,34 

Wednesday, January 25, 2012

Adio, domnule Emil Hossu...

Ca-ntr-un flashback imi revin in memorie franturi de scene...scene de teatru...scene din cateva filme...o imagine recenta ...dintr-o emisiune TV...toate avand in prim-plan unul dintre cavalerii scenei romanesti...
Franturi de scene...dintr-o o piesa de teatru inregistrata pentru TV spre sfarsitul anilor '60...poate una dintre cele mai frumoase piese de teatru vazute de mine de-a lungul timpului la TVR...cu un barbat tanar si fermecator, avand-o ca partenera pe Mariana Mihut, foarte tanara, delicata si fragila...ma refer la Ciuta, de V.I. Popa...
In acea piesa ambii actori...la inceput de drum, au dat intreaga masura a talentului care-i stapanea...ori pe care il stapaneau...nu am sa stiu niciodata cum e corect spus...
Scene din filmul Secretul lui Nemesis...cu acest actor intr-o scena de neuitat alaturi de maestrul Gheorghe Dinica...regretatul Dinica...
Imi revin in minte scene superbe dintr-un musical de exceptie, "Buna seara, domnule Wilde"...asa cum numai Alexandru Bocanet stia sa faca ...alaturi de un alt mare disparut, Stefan Iordache...
Toate acestea le vad acum cu ochii mintii...lucruri pe care le credeam cumva uitate...ori "asezate" cuminte in niste sertarase ale memoriei...

....Daca nu le "revedeam" azi...probabil le revedeam altadata...insa speram cat mai tarziu...
Dar a fost sa fie azi...si nu cu o ocazie fericita.
Asta-seara, inaintea spectacolului in care ar fi trebuit sa joace...EMIL HOSSU a plecat dintre noi.
Si "a ales sa plece" chiar de pe scena care i-a fost "casa" zeci de ani...
Eu cred ca n-a plecat de tot...doar s-a dus putin ca sa re-joace cateva scene cu Gheorghe Dinica...cu Stefan Iordache...si cu alti mari disparuti ai scenei romanesti ...cu care deja s-a reintalnit de vreo ora...
R.I.P.

25.01.2012...ora 20,27


Monday, January 23, 2012

Alexandru Gheorghe, ofiter roman, protesteaza


Alexandru Gheorghe, 27 de ani, locotenent in Armata romana,U.M. din Campia Turzii.
Un OM, un barbat adevarat, despre care sper ca vom mai auzi.
Un barbat tanar, superb in uniforma de militar, un autentic ofiter, protesteaza in Piata Universitatii...si are 31 de milioane salariu, avand functie de maior.
Deci...nu pentru bani protesteaza.
Pentru ce protesteaza ? Poate se intreaba carcotasii...
Nu, Alexandru Gheorghe, ofiter in Armata romana, protesteaza pentru ca nu mai suporta bataia de joc asupra oamenilor din piata, faptul ca nu sunt bagati in seama de atatea zile. 
Am vazut un discurs bun, articulat, un protest extrem de curajos si moral al unui om care reprezinta culorile acestei tari.
Isi pregateste protestul de cca. 2 ani, este perfect constient ca maine poate fi arestat...
Daca se va intampla asta, unii dintre cei care-i impartasesc convingerile si-i cunosc protestul, dupa arestarea sa vor da publicitatii anumite documente, inregistrari...un manifest pe 12 pagini.
Protestul sau este facut acum public pentru ca, sustine el, si armata si jandarmeria acestei tari au nevoie de onoare si demnitate. 
Nu pot sa spun decat FELICITARI ! Alexandru Gheorghe reprezinta o mostra de curaj, de constiinta nationala.
Cu astfel de oameni, Romania mai are o sansa.

UPDATE - Prezent in studioul A3, (in aceste momente, ora 22,10) ofiterul Alexandru Gheorghe este "tras de urechi" si amenintat de catre un domn contra-amiral...foarte tafnos ;)
Morala: Nu toata armata e cu noi  :(