Intr-o casă. Noapte fără lună și liniște. Prin fereastra deschisă se aude foșnetul ușor al frunzelor mărului din fața casei. În cameră, intr-un sfeșnic simplu, o lumânare arde molcom. Prin semiîntuneric, lângă perete, se zărește o masă plină cu de toate: pâine, friptură de pasăre, cartofi, cozonac, vin, fructe și bănuți. Trei.
Despre dragoste, mai ales despre cea "oarbă". Despre relații, despre mine și despre alte subiecte. După inspirație sau ocazie.
Showing posts with label teatru. Show all posts
Showing posts with label teatru. Show all posts
Sunday, October 9, 2016
Monday, December 16, 2013
Scopul a fost minunat!
https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/teatru
Nu mă încântă foarte mult ceea ce se transmite pe televiziuni, nu sunt o fană a mondenităților, a evenimentelor din sfera politicii sau sportului. Mă plasez cu preferințele, mai degrabă, undeva, în zona culturală, deși nici rostul unei televiziuni strict de gen nu-l prea înțeleg pentru că tot ceea ce e prea mult strică, așa cum spune o vorbă din bătrâni. Echilibrul e secretul...dar în goana după audiențe cine îl mai știe?!?!
Labels:
"Intre acte",
actori,
august,
biblioteca,
discretie,
Florin Piersic,
forta,
interviu,
Mesterul,
Mihai Gadea,
munca,
Radu Beligan,
regina Angliei,
regrete,
talent,
tara,
teatru,
televiziune
Thursday, November 22, 2012
"Televizorul ne-a omorât sufletele..."
https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/teatru
Vizitând ieri seară un blog, la Miercurea fără cuvinte, am fost "agățată" de un alt titlu de pe blogul respectiv. Cum mi se întâmplă destul de des. Mă duc pentru un lucru dar, vrajită de "peisaj", mai fac și altul, altele. Nu-mi pare rău niciodată fiindca întotdeauna găsesc postări interesante.
Ceea ce am găsit de data aceasta este o postare în care Oana Pellea își exprimă părerea relativ la televizor. Nu e o părere favorabilă, dimpotrivă.
Coincidența face ca exact ieri să fi mers la agenția teatrului ca să cumpăr bilete pentru un spectacol.
În timp ce analizam schema sălii, încercând să-mi aleg niște locuri cât mai bune din ceea ce era disponibil, am întrebat-o pe d-na de la agenție: "Aseară, a fost sala plină?"
Cu tristețe în glas, doamna N. mi-a răspuns: "Nu prea, să stiți... Televizorul ne-a omorât sufletele..." Și am simțit cum i s-a frânt parcă vocea și și-a inghițit cu greutate o lacrimă... "În ultima vreme nu prea se mai umple sala...", a continuat doamna N.
În timp ce analizam schema sălii, încercând să-mi aleg niște locuri cât mai bune din ceea ce era disponibil, am întrebat-o pe d-na de la agenție: "Aseară, a fost sala plină?"
Cu tristețe în glas, doamna N. mi-a răspuns: "Nu prea, să stiți... Televizorul ne-a omorât sufletele..." Și am simțit cum i s-a frânt parcă vocea și și-a inghițit cu greutate o lacrimă... "În ultima vreme nu prea se mai umple sala...", a continuat doamna N.
Și parcă mi-a venit și mie să plâng. M-a durut sufletul, sufletul de om căruia îi place enorm spectacolul teatral. Nu pot să spun că merg în fiecare săptămână, aș minți. Dar o dată pe lună, maxim la două luni, merg la un spectacol de teatru. Mai puțin vara, fiind
Wednesday, January 25, 2012
Adio, domnule Emil Hossu...
https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/teatru
Ca-ntr-un flashback imi revin in memorie franturi de scene...scene de teatru...scene din cateva filme...o imagine recenta ...dintr-o emisiune TV...toate avand in prim-plan unul dintre cavalerii scenei romanesti...
Franturi de scene...dintr-o o piesa de teatru inregistrata pentru TV spre sfarsitul anilor '60...poate una dintre cele mai frumoase piese de teatru vazute de mine de-a lungul timpului la TVR...cu un barbat tanar si fermecator, avand-o ca partenera pe Mariana Mihut, foarte tanara, delicata si fragila...ma refer la Ciuta, de V.I. Popa...
In acea piesa ambii actori...la inceput de drum, au dat intreaga masura a talentului care-i stapanea...ori pe care il stapaneau...nu am sa stiu niciodata cum e corect spus...
Scene din filmul Secretul lui Nemesis...cu acest actor intr-o scena de neuitat alaturi de maestrul Gheorghe Dinica...regretatul Dinica...
Imi revin in minte scene superbe dintr-un musical de exceptie, "Buna seara, domnule Wilde"...asa cum numai Alexandru Bocanet stia sa faca ...alaturi de un alt mare disparut, Stefan Iordache...
Toate acestea le vad acum cu ochii mintii...lucruri pe care le credeam cumva uitate...ori "asezate" cuminte in niste sertarase ale memoriei...
....Daca nu le "revedeam" azi...probabil le revedeam altadata...insa speram cat mai tarziu...
Dar a fost sa fie azi...si nu cu o ocazie fericita.
Asta-seara, inaintea spectacolului in care ar fi trebuit sa joace...EMIL HOSSU a plecat dintre noi.
Si "a ales sa plece" chiar de pe scena care i-a fost "casa" zeci de ani...
Eu cred ca n-a plecat de tot...doar s-a dus putin ca sa re-joace cateva scene cu Gheorghe Dinica...cu Stefan Iordache...si cu alti mari disparuti ai scenei romanesti ...cu care deja s-a reintalnit de vreo ora...
R.I.P.
25.01.2012...ora 20,27
25.01.2012...ora 20,27
Subscribe to:
Posts (Atom)

