Acum ceva vreme pe
DIVAHAIR a fost postat un articol numit: "5 motive gresite pentru care
ramai langa un barbat"....
Motive gresite...
de a ramane intr-o relatie subreda s-ar putea sa fie mai multe...erau enumerate
teama de singuratate... speranta ca lucrurile se vor schimba...
presiunea convenientelor din jur...
nevoia de spijin... gelozia... motive
"bune" e drept, insa nu singurele...
Privind o relatie
din diverse unghiuri toate motivele acestea sunt reale... depinzand de
situatie... uneori o relatie fiind mentinuta chiar dintr-un cumul format din
motivele mai sus enuntate...
Nevoia de a gasi
explicatii valabile pentru ca relatia cu "barbatul nepotrivit" din
viata mea sa aiba o logica... m-a determinat sa postez ceva ca raspuns la
provocarea pe care a constituit-o articolul.
Asa ca am postat
si eu ceva:
"oare motivul "banal" si "normal" pentru care
ne dorim sa ramanem langa un barbat...si anume acela ca IL IUBIM...de ce nu
este enumerat ? a disparut acest sentiment ???? eu il iubesc pe EL chiar si
acum, dupa ce el a ales sa plece...acum cateva luni..."
Am primit
feedback-uri...unul chiar m-a amuzat si am sa postez partial din el chiar aici:
"daca iubesti
cu adevarat un barbat si realizezi ca nu mai este fericit langa tine, te dai la
o parte si il lasi sa isi gaseasca fericirea in alta parte, daca vrei sa ramai
langa el doar pt binele tau, e o dovada de egoism. Eu una insa n-am trait inca
o asemenea iubire, poate ca nu vad dragostea ca pe ceva maret daca nu este
reciproca, in orice caz, daca simt ca ne-am indepartat si nu se simte ca
inainte langa mine, intr-un moment "de ratiune" realizez ca nu vreau
sa mai stau langa el si, imi doresc sa traiesc din nou sentimentele placute, cu
altcineva probabil. "
De regula, cand nu
"asculti" cu atentie ceea ce spune cel de langa tine...asa se
intampla...incepi a da sfaturi pe care nu le intelegi si iti expui parerea doar
din punctul tau de vedere...iar cand tu insuti recunosti ca "Eu una
insa n-am trait inca o asemenea iubire, poate ca nu vad dragostea ca pe ceva
maret".... mi se pare totusi gresit sa incepi sa spui ce gandesti...mai
bine taci... si ramai filosof :)
Am raspuns
printr-o alta postare, dorind o clarificare a celor deja afirmate:
"... eu vorbesc despre iubirea aceea fara limite, care iarta si
intelege totul. iubirea aceea care te sfasie, te seaca, te ucide putin cate
putin...si unde nu-i loc de "jocuri" prostesti "de-a iubirea si
gelozia"... eu asa l-am iubit pe acel barbat, asa il iubesc si azi. chiar
daca el nu m-a iubit la fel, si in plus, mi-a spart viata in mii de cioburi. si
oricat de greu pare de crezut, il iubesc la fel ca in prima zi si daca maine
s-ar reintoarce, as sterge totul cu buretele. si l-as iubi la fel de mult. langa
el simteam ca traiesc, ma simteam frumoasa, fericita, ma facea sa zambesc tot
timpul si nu voi mai iubi asa niciodata, cum nu am mai iubit niciodata asa pana
l-am cunoscut pe el... a ales sa plece, nu pentru ca-l sufocam cu iubirea mea
(nici pe departe!!) ci pentru ca a gasit "altceva". am suferit, sufar
caineste...dar il iubesc in continuare. atat. nu cred ca mai e ceva de adaugat.
ba da...as scrie pe toate zidurile, pe toate gardurile si pe toate cerurile
"te iubesc" daca as sti ca asa se reintoarce..."
Din nou spatiul
virtual mi-a tras o palma:
"Draga, este
vorba despre motivele gresite pt care sa nu ramai intr-o relatie si cred ca
iubirea nu ar trebui sa se regaseasca printre ele. Sunt de acord cu .... ca cel
mai intalnit motiv si de asemenea cel mai intemeiat este cand depinzi financiar
de el si ai si copii. Este f usor pt dumnealui sa-si refaca viata si sa-si mai
faca si copii iar de ai tai sa uite total, pe langa tine care cu vreo 2 copii
dupa tine chiar ca nu mai ai nicio sansa."....
Doamne...unde s-a
ajuns...am ranit sensibilitati... frustrari...era vorba despre femei parasite, cu
copii mici, ramasi la ele... foarte dureros, este drept... insa... se stie...
orice relatie e o loterie... si chiar a face copii am descoperit cu aceasta
ocazie ca-i un "motiv"... adica a face un copil...poate chiar
doi...pentru a te asigura ca relatia rezista. Nimic mai fals... nimic nu
rezista, mai ales in aceasta perioada pe care o traim...dar oare chiar o
traim ? Cred ca mai mult ne chinuim...si ne imaginam ca
"traim"...
Ca sa nu mai fie niciun
dubiu am revenit cu un "raspuns" care am dorit sa fie scurt... dar
n-am prea reusit...
" dragele mele... o dragoste NEBUNA, OARBA, care nu vede defecte,
minciuni, manipulare... e un motiv la fel de gresit uneori... si cazul meu e
simplu oarecum... nu-i vorba de copii pentru ca ei nu exista...asa ca... am,
teoretic, toate sansele din lume sa-mi "refac viata"... numai ca eu
continuu sa port ochelari de cal... adica sa nu-l vad decat pe el... oricat se
straduiesc si alti barbati sa se plaseze in raza mea vizuala... si repostez:
"as scrie pe toate zidurile, pe toate gardurile si pe toate cerurile
"te iubesc" daca as sti ca asa se reintoarce..." e trist si pare
un sentiment obsesiv, stiu... dar asta simt... din pacate..."
Si... ca o
concluzie... trebuie sa spun ca nimeni n-a mai "indraznit" sa adauge
nimic. "Case closed"... ca sa citez un mare clasic in viata :)
Cred ca nu s-a mai
postat nimic pentru ca in fata iubirii, a aceleia neconditionate...orice cuvant
este de prisos.
So... love is
blind... iar relatia mea nepotrivita... tot in ilogic se zbate...
Am spus și în alte contexte, o voi spune și acum. Dragostea înseamnă desăvârșirea e-ului prin celălalt...
ReplyDelete:)
cata vreme exista sinceritate si implicare de ambele parti, da, dragostea invarte lumea.
ReplyDeletealtfel, dragostea nu-i decat un efort singular, o zbatere chinuitoare, lipsita de sens, de miza atunci cand iluzia acelui "noi" se destrama...
insa ce se intampla cand speranta se incapataneaza sa nu moara ? :)
Eu nu îți voi putea da răspunsul. Nu pot da răspunsuri nici pentru mine... Îl vei găsi singură, cât mai repede sper! :)
ReplyDeleteDraga Elly...
ReplyDeleteIn primul rand, ar fi indicat sa schimbi culoarea textului si culoarea fundalului, altfel risti sa iti orbesti cititorii.
Si la subiect pot spune ca te inseli amarnic. Tu nu il iubesti pe respectivul fost (scuza-ma daca am inteels gresit si nu este vorba de tine in articol). Tu esti obsedata de el. Si pot sa iti demonstrez asta simplu: Daca iubesti un caine care sfarseste prin a te musca de un tendon si te lasa schioapa... il mai iubesti la fel dupa aceea?... dragostea se schimba. Nu ramane niciodata la fel. Este imposibil sa ramana la fel. In schimb, obsesia (ca si in cazul tau) sporeste cu timpul. Exista un singur remediu pentru tine: Antidepresive si un psiholog.
Nu mi-o lua in nume de rau. E doar un comentariu, n-am dat cu sapa. (desi probabil ca daca dau cu sapa, ma ierti, ca asa ti-e felul nu?).
Cu stima,
Un om lenes!
referitor la combinatia de culori ai dreptate. am incercat mai multe variante si voi incerca pana voi fi multumita.
ReplyDeletereferitor la restul comentariului tau, poate ca te-ai asteptat sa sterg. n-am s-o fac pentru ca incerc sa respect orice parere si pentru ca daca ai fi citit cu atentie pana la capat ceea ce am publicat...ai fi inteles...
Am citit cu atentie... crede-ma... si am inteles exact ce ai scris.. nimic mai mult.. nu am citit printre randuri. Desi as putea sa o fac.
ReplyDeletePS: Culorile sunt mai ok acum. Partea care ar trebui sa o schimbi neaparat ar fi fundalul;).
O seara maxima!
nu mai comentez. esti var bun cu "Gica Contra"...fapt dovedit si de P.S. ;)
ReplyDeleteBlogger ofera sabloane prestabilite. acesta e doar unul dintre ele. n-am intervenit cu absolut nimic...deocamdata...
Draga Elly,
ReplyDeleteOi fi eu var cu Gica Contra, dar dreptate tot am. Si sti de ce? Pentru ca eu ti-am spus care e perspectiva unui barbat asupra a ceea ce ai spus tu. Si in plus de asta, cativa ani de psihologie imi dau dreptate. Si daca nu iti ajunge asta, o alta dovada este faptul ca nici macar nu accepti sa discuti o parere pe subiect, doar o respingi sau nu. Fapt care dovedeste obsesia, nu dragostea. Pentru ca dragostea este asociata cu realismul, iar obsesia, cu fantasticul :).
si un PS: (de-a lui Contra Gica) A avea o obsesie pentru un partener, nu te face nebuna!!!. Te face nebuna actiunile pe care le faci pentru a-ti indeplini obsesia. Si atata timp cat faptele tale sunt in limitele decentei si moralului, ai o obsesie "sanatoasa".
Un inceput de zi cu iz de voie buna!
Din pat, un om lenes!
PPS... Iti recomand sa citesti ce am scris pe blogul meu... te vei regasi acolo.
ReplyDeletehttp://cipricalmol.blogspot.com/2012/01/dragoste-sau-obsesie.html?zx=365876260d61a71
chiar am crezut ca intelegi...psihologule ;) nu am discutat pentru ca nu voiam sa intind pelteaua...eu ce am avut de spus, am spus in articol. te-am trimis la text...tocmai pentru ca nu ai inteles. admit ca aceste sentimente pot fi catalogate ca o obsesie de catre cei din afara. nici pe departe. nu-s in depresii, n-am nevoie de psihologi. si nici simtul umorului nu mi l-am pierdut. de altfel spuneam in text: "un motiv la fel de gresit"...nu cred ca era greu de priceput.
ReplyDeletecred ca obsesia inseamna cu totul altceva. a te gandi la o persoana, a simti sentimente nobile, chiar daca nu le mai merita, a-i dori binele, desi ti-a facut mult rau...a-l lasa liber, fara istericale si altele...si a recunoaste ca inca nu esti pregatita pentru o noua relatie...nu au nimic de-a face cu nebunia si obsesia pe care obsedant le tot mentionezi...
sper ca lucrurile au fost clarificate.
multumesc, totusi, pentru tot. si pentru invitatia pe blog.
http://www.horoscoptv.ro/blog/2009/09/iubirea-neconditionata-a-unei-femei/ ... de citit :)
ReplyDeleteInteresant blog! Il voi urmari mereu!
ReplyDeleteFrumoasa postare:)
ReplyDeleteIubirea pleacă, demnitatea rămâne!
ReplyDelete"Cea care nu a iubit niciodată, nu a trăit niciodată."
John Gay
Frumoasa postare, imi place cum scrii! Felicitari
ReplyDeletemultumesc :)
ReplyDelete