Mugurii pomilor, parcă peste noapte înverziți și unii aproape plesniți, anunțau rod bogat. Mirosind încă a verde nou, covorul de ghiocei din grădinița de flori începuse să lase locul covorașului delicat de viorele de pădure. Îci și colo se ițea, îmbumbită, și câte-o zambilă mai îndrăzneață, din cele ce aveau să-nflorească roz și să învăluie cu parfumul lor inconfundabil și puternic toată întinderea curții, anulând până și mirosurile ce se degajau odată cu căldura zilelor de primăvară de la animalele din ogradă. O înviorau parfumurile primăvăratice, o tulburau...ori poate era ea mai tulburată azi...
