Pe aripile vântului (1939) cred că m-a marcat pe viață. Întâi fiindcă l-am
văzut pe la vreo 13 sau 14 ani. Cand caracterul e în formare. Apoi pentru că
l-am văzut împreună cu sora mea, la cinema, și nu-s multe filme pe care
să le fi văzut la cinematograf împreună. Îmi amintesc, ca acum, ca era
iarnă, zăpadă multă, destul de frig afară și, așa cum știm unii dintre
noi, destul de frig și în sală.
Despre dragoste, mai ales despre cea "oarbă". Despre relații, despre mine și despre alte subiecte. După inspirație sau ocazie.
Showing posts with label Vivien Leigh. Show all posts
Showing posts with label Vivien Leigh. Show all posts
Sunday, June 15, 2014
Sunday, May 5, 2013
Ce înțeleaptă era Vivien Leigh!
https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Vivien%20Leigh
![]() |
foto personală |
- Hai, mai repede, să vopsim ouăle pentru soră-ta, că acum vine bărbatu-său să le ia! Și nu vreau să le găsească neterminate.
Devreme...încă
nici ora nouă dar mama, care e simbolul nerăbdării și al grabei, ceva
gen 2 in 1...nu se poate schimba. Mai degrabă se poate schimba cursul
unei ape.
Labels:
cioban,
dimineata,
flori,
galbene,
Gone with the Wind,
ied,
Margaret Mitchell,
oua rosii,
Paste,
Pe aripile vantului,
rasaduri de rosii,
Scarlett O'Hara,
turma,
Vivien Leigh,
vopsea de oua
Monday, April 9, 2012
SEVEN FACES
https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Vivien%20Leigh
Anul acesta va fi lansată pe marile ecrane o nouă ecranizare a faimosului roman Anna Karenina al lui L.N.Tolstoi.
De-a
lungul timpului, cartea a cunoscut un lung şir de ecranizări. ce au avut, ca interprete ale personajului Anna Karenina, actriţe mai
mult sau mai puţin celebre.
În cea
mai recentă ecranizare, ce va avea lansarea în septembrie 2012, rolul
Annei Karenina va fi interpretat de către Keira Knightley, cunoscută
tuturor din seria filmelor "Piraţii din Caraibe".
Iată o galerie cu actriţele ce i-au dat viaţă Annei Karenina în cele mai importante şapte versiuni regizorale. Ar fi interesant de aflat dacă aveti vreo preferinţă (în ceea ce priveşte actriţele şi/sau ecranizările).
![]() |
GRETA |
![]() |
VIVIEN |
![]() |
TATIANA |
![]() |
NICOLA |
![]() |
JACQUELINE |
![]() |
SOPHIE |
![]() |
KEIRA |
LEGEND:
1. Greta Garbo (1935) - USA
2. Vivien Leigh (1948) - UK
3. Tatiana Samoilova (1967) - RUSIA
4. Nicola Pagett (1977) - UK
5. Jacqueline Bisset (1985) - USA
6. Sophie Marceau (1997) - USA
7. Keira Knightley (2012) - USA
Nu este un concurs, este doar blogging interactiv iar schema e simplă:
7 zile - 7 fotografii - 7 cuvinte
Friday, April 6, 2012
Cronicar al vietii mele
https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Vivien%20Leigh
Nu e un fapt nou ca de multe ori ma uit la mine ca si cand as fi intr-un film...
Nu stiu cum de reusesc sa ma detasez asa de mine insami...Si pentru mine e un mare mister.
Ma surprind cum ma uit la mine, uimita si eu in orice clipa, vazandu-ma cum vorbesc, cum zambesc sau incerc sa rad, in ultima vreme e drept, de multe ori cam fals... Ma privesc cum incerc sa glumesc, desi n-am chef, si culmea e ca-mi si iese! adica mai am umor (habar n-am de unde!).... Ma uit cum gesticulez...desi sunt mai mult decat zagarcita din punctul asta de vedere... Ca un defect profesional, mama mea intotdeauna a gesticulat prea mult. Mi s-a parut ceva exagerat si mereu, copil fiind, reuseam sa ma controlez...astfel ca a gesticula excesiv mi-e strain...
Deci ma uit...si iar ma uit...curioasa si eu ce-o sa fac in secunda imediat urmatoare...aflata fiind in fata celor cu care interactionez. E o surpiza continua...mai ales cand realizez ca-mi scriu singura replicile...din mers...
Sunt atat de imprevizibila...ca nici eu nu stiu cum naiba reusesc sa fiu coerenta.
Ma credeti ca acum cateva minute habar n-aveam ce voi scrie aici?
Acum iata: ma privesc, cu un zambet ciudat, ironic...cum tastez textul asta la laptop...Imi urmaresc orice mica miscare...o descompun in zeci de alte micro-miscari...care se succed rapid...dar le vad pe toate...le inregistrez fara gres pe toate...si apoi, instantaneu le unesc, intr-o succesiune perfecta...ca-ntr-un film pe pelicula...Curios de tot...aud chiar si sunetul aparatului de redare..al proiectorului...Iubesc, ador sunetul acela...
Da, oricat ar parea de ciudat, imi privesc viata ca pe un film... Sa nu credeti ca e ceva de data recenta...
Nu...asta fac de mult....inca din copilarie.
Inca de cand am inteles instinctiv ce inseamna "film"...De atunci fac si refac filme cu mine...uneori in chip de diverse personaje. Obligatoriu celebre...
Am vazut tarziu "Alba ca Zapada" al lui Walt Disney, poate pe la 11-12 ani... Veti gandi, cel mai probabil, ca am
reeditat/trait o frumoasa poveste ca Alba ca Zapada. Wrong! Alba ca Zapada era fada, copilaroasa... asa ca am "jucat-o" o vreme pe imparateasa, pe mama vitrega. O
scena din filmul acela e fantastica, facea sa mi se faca pielea ca de
gaina. Scena in care imparateasa se preschimba din femeia frumoasa in
baba hada... atunci cand bea acea licoare vrajita... M-a fascinat, contrariat si chiar inspaimantat acea scena... Cum ma uimesc si-n aceeasi masura ma ingrozesc cei ce se
drogheaza cu heroina...desi ei stiu ca se vor transforma in baba cea
hada... Ori poate ca ei nu stiu?!?


M-a mai marcat un personaj. L-am lasat pentru final pentru ca eu chiar sunt acel personaj... Povestea mea proprie seamana pana la identificare aproape cu povestea ei. Am trait si traiesc exact acel gen de iubire oarba, care nu pune prea multe intrebari, care se sacrifica pana la a uita de propria persoana. Iubire care raneste perpetuu si care ramane vie in ciuda tuturor acestor neajunsuri... Daca inca nu v-ati dat seama, sunt Eva. Eva fiului risipitor al lui Radu Tudoran. Am descoperit intamplator acest roman, undeva, prin adolescenta... caci intotdeauna am citit literatura instinctual...nu urmand vreo "lista"...nu bifand lecturi obligatorii... ori recomandari...
Sunt Eva pentru ca am structura aceea, port in mine acea "gena". Asa sunt construita. Sa iubesc fara a gandi daca merita sau nu. Ci doar pentru ca asa simt...pentru ca nu pot iubi decat fara limite, uitand complet de mine... traind doar pentru celalalt... Si am "trait" acest personaj in imaginatie pana s-a concretizat...a devenit real...
Dupa cum se vede...am "jucat" si am "trait" visele, vietile unor eroine tragice.
De ce oare? Nu as sti sa spun exact. Poate pentru ca ma identific, in multe privinte, cu personajele respective... Sunt prin natura mea predispusa la tragism...la drama. Pentru ca sunt nascuta pentru iubire, iubirea nefericita, care e tragica...intotdeauna. Poate pentru ca am fost sortita unei astfel de iubiri... Si pentru ca eu cred foarte mult in iubire. Si mai deloc in happy ending.
Ca sa-l parafrazez pe Tolstoi, am sa inchei spunand ca: Toate fericirile seamana intre ele, fiecare nefericire este insa nefericita in felul ei, unic.
Am parte din plin de o poveste unica... Pe care am intentia s-o scriu candva...sa devin cronicar al vietii mele...
Cateva fragmente din "Anna Karenina" (1997) :
Articol participant la concursul Blog Power, editia a 16-a, tema "Eroul principal al filmului/romanului meu. Cine as fi, ce as face, care sunt motivele pentru care as fi astfel? " fiind propusă de Psi, castigatoarea editiei precedente .
Alte articole participante: Scriu destine, Romanul meu, Jenabii, Suras pe obrazul eternitatii, Ma cheama Alunka, Feminista, Viata, ferea ca vin!, As vrea sa fiu,
06.04.2012
Labels:
Alba ca Zapada,
Anna Karenina,
cronicar al vietii mele,
Eva,
film,
Fiul risipitor,
Gone with the Wind,
imparateasa,
licoare vrajita,
Radu Tudoran,
Sean Bean,
Sophie Marceau,
Tolstoi,
Vivien Leigh,
Vronsky
Subscribe to:
Posts (Atom)