Revelion pe Lună

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/luna

Se duse și Revelionu’ ăsta! Altu’ dintre multele. Nici nu știu dacă să-l trec pe răboj.

Silabisind titluri din Scînteia

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/luna

foto personală

Multe lucruri spunem că nu le (mai) facem în viață. Pe unele din principiu, pe altele din cauza unor experiențe care fie ne-au fost neplăcute, fie chiar dăunătoare, pe altele din saturație ori inexplicabilă lipsă de interes intervenită la un moment dat. Am spus-o și eu de mai multe ori în viață. Desigur, și de când scriu pe blog am tot declarat că nu mai pot face diverse. 

Ieri am făcut un test de sarcină . . .

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/luna

HAPPY WEEKEND! - Ediţia 11 este gata de start! Deci, dacă este weekend, este:

Tot ceea ce trebuie sa faceţi este să postaţi, în cursul weekend-ului (SÂMBĂTĂ şi DUMINICĂ), fiecare pe blogul său, la alegere:

- o fotografie sau o mini-galerie de max. 5 fotografii, preferabil cu legendă (descriere) sau

- 2-3 glume/bancuri/anecdote ori un clip amuzant sau

- 1-2 citate/replici care v-au impresionat/amuzat şi pe care doriţi să le împărtăşiţi şi altora, eventual ilustrate cu o fotografie elocventă.
_________________________________________________________________

    Toate sunt întâmplări adevărate...    

- Nu vă supărați, cât e ceasul?

- 12:15, i se răspunse.

- Hmmm, bizar, e a treia oară când întreb azi chestia asta și de fiecare dată mi se răspunde altceva, zise tipa blondă.

Unde pleacă umbra când apune soarele?

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/luna

foto proprie

Se spune că "Prietenii sunt ca umbra: nu apar decât atunci când este soare". Nu cred că este adevărat. Proverbul este nedrept...în privința umbrei. 

Umbra e cu noi tot timpul, nu ne părăsește niciodată. De la primii pași șovăielnici ai copilăriei până la pașii însoțiți de înțelepciunea vârstei...

Se află cu noi când suntem așa de fericiți încât, dacă am putea, am zbura până în înaltul cerului dar și când suntem atât triști de parcă tot de-acolo ne-am fi prăbușit. 

Umbra e cu noi când suntem sănătoși dar și cand nu suntem. 

...Și cand râdem dar și cand plângem amar e tot cu noi... 

Umbra e lângă noi când ne aflăm unde am vrea dar și unde n-am vrea... 

E cu noi când visăm...dar și când ni s-au spulberat toate iluziile... 

Umbrei noastre nu-i pasă dacă suntem bucuroși sau întristați, bogați sau săraci. Nu face

Vineri 13! - Androidul

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/luna

04:32...Încă o noapte albă. A câta noapte nu reuşea sa doarmă, nici ea nu mai ştia. Cădea răpusa de oboseală abia spre dimineaţă, când soarele începea să îşi facă simţită prezenţa şi cînd găinile nerăbdătoare dădeau startul unei noi zile care pentru ele începea altfel decât pentru oameni. 

Reuşea să doarmă în jur de o oră şi se trezea având impresia că a dormit suficient. Nu din obligaţie se trezea, fiindcă avea un job şi trebuia să ajungă la timp. Nu. Se trezea fiindcă atât putea dormi. Refuza să meargă la un medic de teama de a nu-i prescrie somnifere sau, poate mai grav, să constate că are alte probleme. Nu mergea la medic pentru că nu voia să altereze cu nimic starea de veghe care se prelungea incredibil de prea multe luni. Nu voia fiindcă înţelesese că simţea o plăcere perversă de a nu dormi. De a vedea cât poate organismul să reziste. Încă rezista. Era foarte curioasă cât timp încă. 

Credea totuşi că primele semne apăreau. De circa o săptămână observase că nu mai putea bea cafea sau ness. Nu mai suporta nici mirosul, mai ales cel de cafea. Dacă bea cât de puţin din oricare, o  treceau valuri de căldură, avea o senzaţie de sufocare, iar nările se dilatau parcă, în căutarea aerului. Le simţea stranii, ca şi când ar fi