Vara are frumusețea ei pe care eu nu i-o mai văd uneori. De când a venit au apărut și o mulțime de activități cum ar fi... Nu le enumăr, fiind cam prea multe. Și, mai ales, pentru că n-aș vrea să mă compătimiți căci există zile pe care de abia le aștept să treacă. Și sunt destul de multe și exact în această perioadă.
Tot ceea ce trebuie sa faceţi este să postaţi, în cursul weekend-ului (SÂMBĂTĂ şi DUMINICĂ), fiecare pe blogul său, la alegere:
- o fotografie sau o mini-galerie de max. 5 fotografii, preferabil cu legendă (descriere) sau
- 2-3 glume/bancuri/anecdote ori un clip amuzant sau
- 1-2 citate/replici care v-au impresionat/amuzat şi pe care doriţi să le împărtăşiţi şi altora, eventual ilustrate cu o fotografie elocventă.
_________________________________________________________________
Poftiți, intrați de cumpărați! Avem di tătii!
Intrați, intrați de cumpărați! N-o să regretați. Pentru Mărțișorul 2013 avem di tătii. Să vă prezint marfa.
Avem buburuze de toate felurile. Trebuie să vă placă măcar una.
Apoi avem flori, floricele, că trebuie să găzduim buburuzele undeva. Flori mai elegante sau mai puțintel. Da' toate frumoase.
Dacă vă place natura e imposibil să nu vă placă și iepurașii. Deocamdată avem iepurași vii. Da-s foarte frumușei și cuminței. Și nu mușcă.
Avem de toate, până și oițe. Astea doar din fimo. Nu-i așa că sunt mai frumoase ca acelea de pe câmp? Și mai curate garantat.
Ciobănei, ciobănițe...avem toate modelele. Ce spuneți?
Sănătate curată la țară! Sănătate si în măr-țișoare. Poftiți de cumpărați!
Dacă nu vă ajunge sănătatea din mere luați o bicicletă. De argint. Cu șnuruleț alb-roșu, bineînțeles.
Acum să nu vă imaginați că avem doar mărțișoare așa pretențioase și prețioase, din argint. Nuuu! Avem și din lemn. Ecologice. Superbul inel de logodnă alb-roșu se bucură de mare succes. Vă place, nu?
Mai ecologic de așa nu se poate: mărțișorul din ascuțitură de creion. Poate nu e cel mai frumos dar e din material reciclabil. Și foarte ieftin.
Iubitorii de manele îl pot avea acum la doar doi lei pe regele manelelor, pe Guță. Nicolae. Și pe alții mai mititei. După cum vedeți, pe nimeni n-am uitat. Avem di tătii.
La polul opus, rockerii pot găsi marfă cât se poate de interesantă, pe placul lor. Modelul acesta, RIP (față/verso) și brățări din lanțuri.
Sufletele sensibile, care s-ar putea să fi fost puțin deranjate la vederea mărțișoarelor cu cranii și lanțuri își pot bucura privirea cu floricele și copăcei în floare. Doar vine primăvara, nu-i așa? Priviți câte frumuseți! Toate croșetate.
Și pentru că începutul primăverii e o sărbătoare pe care cu toții am așteptat-o o iarnă întreagă vă invit să vă îndulciți puțin cu torturi-mărțișor. Arată minunat și primăvăratic.
Este că avem di tătii? Intrați de cumpărați!
O primăvară minunată să aveți cu toții!
================================================
Nu uitaţi!La sfârşitul postării voastre faceţi trimitere către această pagină, specificând:
Gata, cred că am luat cam tot ce aveam pe listă! Lista mea din memorie, că n-am de gând să-mi fac liste decât poate când voi vedea că încep să mă senilizez. Sau poate că nu-mi fac și din încăpățânare. Tot așa cum, din încăpățânare, nu iau niciodată sau foarte rar cărucior. Poate și pentru că nu-mi place să fac multe cumpărături.
Vreau să mă așez la o coadă dar toate sunt mari. Parcă la casa asta de marcat e o coadă mai mică. Este dar observ că toți au cărucioarele pline sau pe-aproape. Numai femeia din fața mea nu-l are plin, are câteva chestii aruncate pe fundul lui. Le pot chiar inventaria: o pungă cu câteva lămâi, alta cu maxim 1,5 kg de mere, o cutie cu lapte, o punguță cu detergent de rufe manual, un baton de salam și un tub de pastă de dinți, un pachet de servetele... Puține, chiar mai puține ca mine. De ea scapă repede casiera. Dar mai sunt încă vreo 7-8 inși în fața noastră.
Coada merge cam greu. N-am vreo altă treabă grabnică decât că mă cam plictisesc așteptând. Am însă timp suficient pentru o trecere în revistă a ceea ce-am cumpărat și să-mi fac un calcul aproximativ asupra costului.
Despre sarbatorile de altadata mama si tata isi amintesc adesea.
Nicolae Tonitza – Case sub zăpadă
De multe ori, mama, care e nascuta la sat, ne povesteste despre copilaria pe care a trait-o. Cu bune, cu rele si mai ales cu multe greutati. In ciuda acestora, a avut o copilarie de care isi aminteste cu drag. Au fost cinci copii dar au fost crescuti cu multa dragoste.
