Vara are frumusețea ei pe care eu nu i-o mai văd uneori. De când a venit au apărut și o mulțime de activități cum ar fi... Nu le enumăr, fiind cam prea multe. Și, mai ales, pentru că n-aș vrea să mă compătimiți căci există zile pe care de abia le aștept să treacă. Și sunt destul de multe și exact în această perioadă.
Tot ce vă voi povesti acum începe în primăvară, în prima jumătate a lunii aprilie. La fel în fiecare an.
Știți ce flori sunt cele din fotografia de mai sus? Flori de prun. Nu, nu mai sunt înfloriți acum prunii, fotografia este din luna aprilie. Am fotografiat, habar n-am pentru ce, poate chiar pentru o zi ca aceasta, tot felul de pomi fructiferi în floare. Imagini pentru povești din viitor...
Am imortalizat, la fel, înfloriți, și corcodușii, vișinii sau merii, cam aceștia fiind pomii fructiferi de la noi din grădină.
De la începutul lui iulie, o mare parte dintre florile frumoase din aprilie, ajunse corcodușe, prune sau mere, culese cu migală, fruct cu fruct, au aterizat în butoaie de plastic. Și încă n-au făcut toate acest drum, unele sunt încă prin pomi. N-au vrut să se coacă deodată, cică scăpam noi mult prea ieftin. Deci mereu avem ce face, mai ales eu.
Asta ca să vă lămuresc cât de cât de ce nu mă prea văd prin blogosferă. De blog de abia mai poate fi vorba fiindcă nu mă ocup doar de cules de fructe. Trebuie să-mi iertați lipsa vizitelor, chiar nu pot face și una și alta. În timp ce tastez mă dor buricele degetelor, am o mulțime de zgârieturi, înțepături, vreo trei unghii rupte, de toate. Și oboseală cât cuprinde.
Azi m-am trezit de la ora 7,00, după ce n-am dormit mai deloc. Nu știu dacă v-ați gândit ce se întâmplă cu fructele culese. Fermentează timp de cca. două săptămâni apoi sunt transformate în țuică. Da, azi am făcut țuică.
Instalație produs țuică |
Am folosit acceasi instalație pe care am folosit-o și în toamnă. Cine mă vizitează încă de anul trecut, a văzut cum se face țuica din tescovină (boască). Deci cu:
- un cazan de cupru
- un răcitor cu serpentine, tot din cupru
- țevi de legătură, de asemenea din cupru, se obține o schema de funcționare precum cea din imaginea alăturată.
Cazanul nostru nu-i mare, are 50 de litri. Se așează pe pirostrii și se cuplează cu răcitorul prin țevile speciale. Toate îmbinările se etanșează cu cocă din făină.
Deci...am umplut cazanul cu fructele fermentate. Sunt fermentate când nu se mai aude sunetul specific fermentației și nici nu mai există spuma aferentă. Este vorba de fapt despre drojdii similare drojdiei de bere. Când eram copil, îmi amintesc că bunica făcea uneori pâine cu drojdia de la fructele pentru țuică. Pâinea creștea foarte bine dar avea un mic defect: mirosul specific de fructe fermentate. Ori poate că eram eu cam prea sensibilă.
Cazanul de țuică |
Se face focul sub cazan. Pentru foc, tot felul de ramuri adunate tot în primăvară, de la curățatul pomilor și copacilor din grădină. Le-am pregătit azi, pe loc, de aceea mă dor mâinile, degetele...
Prin țevi, aburii
din cazan ajung în răcitor, unde prin condensare se transformă în țuică.
Atâta timp cât țuica are un nivel ridicat de alcool, sub cazan se
menține un foc moderat. Tot timpul procesului de distilare apa din răcitor se tot împrospătează fiindcă trebuie să fie rece.
Puțin după prânz am terminat primul cazan. Am mâncat de prânz apoi ne-am hotărât, fiindcă tot eram murdari în ultimul hal de la fum, căldură, funingine, să încărcăm și al doilea cazan.
Ploaia s-a gândit să ne încurce puțin însă nu ne-am speriat. S-a speriat ea de încăpățânarea noastră.
Pe la ora 19,30 am terminat cu totul, inclusiv spălat toate vasele și depozitat la locul lor.
Tot timpul, Snow, motănelul, a stat lângă noi sau pe noi, mai mult dormind. Când nu dormea, era ocupat să mănânce.
Eu m-am gândit să vă spun ce naiba tot fac de nu mă mai văd...acum, înainte de a pregăti cina.
Vă invit la o ceșcuță cu țuică de prune și corcodușe. Chiar și câteva mere dulci...
:) venim!
ReplyDeleteTuica e pregatita :)
DeleteMerci, Anastasia!
Îmmm, miroase senzațional! Hai noroc și nu te mai scuza că trăiești vara din plin, așa e frumos! Te pup, seară de vară cu veselie și corcodușe, care sunt printre preferatele mele! ;)
ReplyDeleteAm fost obosita ieri de n-am mai putut face nimic pe blog pe la miezul noptii cand am intrat pret de vreo 10 minute. N-am fost capabila de mai mult. Macar tuica a iesit buna :)
DeleteMerci, Mirela draga!
Ei bine, Hai Noroc! Inchin cu tine. Eu doar inchin, caci in afara de vin rosu, nu prea mai beau alte licori. Procesul e interesant. Imi amintesc cum facea bunica samagon, asa se numeste in Moldova, dar presupun ca e aceeasi tuica din moment ce procesul e acelasi si ingredientele la fel.
ReplyDeleteMunca, munca si iar munca, esti bravo, faci vara sanie si iarna caruta.
Te imbratisez si iti doresc o saptamana mai relaxanta decat restul!
Eu tuica doar o fac, nu beau decat transformata in visinata :)
DeleteProcesul e interesant, il stiu si cu ochii inchisi, dar e obositor, migalos, caci inglobeaza destul de multa munca. De samagon am mai auzit candva. Acum imi aduc aminte :)
Multumesc, draga Tina!
si eu vin sa închi un pahar de tuica à la Elly :)
ReplyDeleteÎmi amintesc ca si la bunici era la fel cum descrii tu :)
In Germania este interzis sa produci alcool... în curând ma gândesc ca asa va fi si in România, deci, bine ca ai documentat toata aceasta activitate! "povești din viitor" sugestiv titlu!
Spor la treaba si cât mai putine zgârieturi!
PS: un pupic lui Snow :-*
Mi-e teama ca in cativa ani si la noi vor fi interzise multe. Am incercat sa scriu despre producerea tuicii din prume si corcoduse fiindca am vazut ca in cautari multi oameni cauta asa ceva. Am mai scris asta-toamna despre fabricarea tuicii din ce ramane de la obtinerea vinului si articolul s-a bucurat de mare succes.
DeleteMultumesc, Carmen draga!
Am sa-l pup pe micutul meu din partea ta :)
Saracutaaaa!!!Harnicuta!
ReplyDeletePai zi tu drept, cine te mai intelege asa ca noi!?:))
Nu te obosi foarte tare, bine?
Hai, noroc!
Elly, buna treaba faci tu acolo, hai ca ti se scuza absenta, nu iti fa probleme, ca doar cand te vizitam tre' sa ai cu ce ne servi! ;)
ReplyDeleteAcum ti-a fost greu,dar cand ai palinca pe masa poti sa te bucuri.:))
ReplyDeleteSenzatii impletite cu multa pricepere iti ofera viata la tara.Se trece de la o extrema la alta,dar tot timpul esti pe baricade.
Furtuna care s-a abatut ieri peste satul nostru a cam facut ravagii prin gradina,asa ca azi,Sorinul meu,a ridicat parii de la fasole,a aranjat rosiile ravasite si tavalite la pamant,le-a mai legat...eu culegeam castraveciorii,alegeam fasolea si-o puneam in congelator,culegeam dovleceii,ma minunam de guliile ca re par niste mingi de volei,apoi am inspectat impreuna sfecla rosie.
Ce n-a putut sa repare,a fost un prun ,care din pacate s-a rupt.Mare pacat ca doar e incarcat cu prune.
Cate lucruri sunt mai importante decat calculatorul!
Noapte buna!
Ai stricat bunătate de prune, din care puteai face nişte magiun...
ReplyDeleteBarem dacă ai fi o băutoare de clasă mondială, mai înţelegeam.
Deci Snow are două preocupări de bază: să doarmă şi să mănânce
ce-i dai tu, care eşti deja frântă de oboseală. Acum, spune-mi,
cine ţi se pare că-i stăpânul în relaţia dintre voi doi?
Vai,vai,vai!Ce fata vrednica!La toate ma gandeam,dar ca sa faci tuica nu!Mi se pare o munca de sisif.Am vazut si eu la ai mei ,pe vremuri,ce implica acest lucru.Calculatorul e ca papucul cenusaresei.Odihna placuta draga mea !
ReplyDeleteHe, he! Înseamnă că este rost de veselie la tine acasă. Îmi amintesc de bunicii mei, care făceau ţuică acasă, iar noi, nepoţii, tot dădeam târcoale curioşi. Mă distra faptul că bunicul tot gusta cu o lingură din licoarea tare care abia picura.
ReplyDeleteMi-a plăcut şi "clondirul" din ultima poză şi mai ales faţa de masă cu motive populare, exact ca cele cusute de bunica mea, în anii copilăriei mele.
Numai bine, dragă Elly! Şi felicitări pentru treaba bună! :-)
Am si eu cazan de tuica, si stiu ce inseamna sa culegi prune sau corcoduse, e o munca grea, asa ca te inteleg. Bravo tie, esti fata muncitoare, si ce imi place la tine e ca esti tu reala, dar gaseste-ti timp si pentru tine. Viata merita traita!
ReplyDeleteDe cate grade a iesit si cat costa un litru de tuiculita a la Elly?
ReplyDeleteŞi la o cană de ţuică mai trebuie să adăugăm şi un strop de veselie :
ReplyDeletehttp://www.youtube.com/watch?v=SQanRa1E6ik
http://www.youtube.com/watch?v=WTZbKpi2TWI
http://www.youtube.com/watch?v=8c_ktoZMciM
Să dea Domnul sănătate tuturor şi an bogat în roade!
Cand ma gandesc ca zilele astea vrea si tata sa mergem pe la tara sa adunam corcoduse...te compatimesc, sincer :)) Cel putin eu, de fiecare data cand merg la adunat de corcoduse/caise/prune fac o febra musculara de mama-mama :)) Si ironic, nici macar nu beau tuica :)) La cules via hai ca mai e cum mai e, nu ca mi'ar face placere, dar ce e drept vin mai beau, deci sa zicem :))
ReplyDeleteAş fi vrut să spun că eşti harnică precum o furnicuţă, dar cred că le-ai bate la poponeţ pe furnicuţe la capitolul muncă. :))
ReplyDeleteUite că eu nu ştiam cum se face ţuica, deşi când mă duceam la bunica, mai serveam câte un păhărel înainte de masă. :D
Am petrecut multe zile de toamna in pălinciile din zona Satmarului; dupa ce iese prima mana, se mai distileaza pentru a se obtine ceva cu mai multe mărgele...
ReplyDeleteStatul lua 30%; militia cat voia muschii lor...
Tot e bine: am scăpat sănătosi !
eiii... de saptamana viitloare ma apuc si eu de facut cu cazanul.. abia o putina din cateva bune a fermentat.. mai are de stat vreo doua zile acoperite si apoi punem cazanul.. la mine este exact invers.. dau cate o fuga pe la tine si pe la altii cum am timp dar nu am mai reusit sa scriu nimic la mine.. spor la treaba elly...
ReplyDeleteo woow! din copilarie nu am mai asistat la fenomen! :) dar tuica....eee tuica insa am pupat-o in fiecare an! :))))
ReplyDeletesunt fascinata de astfel de activitati. nici eu nu am avut ocazia de a asista vreodata la prepararea tuicii,desi o degust cu mare placere.
ReplyDeletecred ca e fantastic sa fii in miezul actiunii :)