Pe gerul arctic mai vine Moș Nicolae?

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/nesomn

N-am avut somn azi-noapte. M-am rugat de moșul aproape o ora si n-a vrut sa ma primeasca în brațele lui. Moș nemernic! 

M-am razbunat si eu intrând pe blog. Ca să-l pârăsc, fiindca mi s-a parut lipsit de suflet.

Postări despre nimic

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/nesomn

Noaptea asta am cam bântuit pe net. Printre si prin bloguri. De nesomn. De curiozitate. Fac cercetari, fac comparatii.  Imi exprimam candva un gand, pe la inceputurile mele in ale blogging-ului, cum ca blogosfera e fascinanta. E adevarat, inca o consider asa. Pentru ca in spatele blogurilor sunt oameni, unii foarte talentati. Altii...as zice ca atunci cand s-o-mpartit talentu', fost-au ei dusi la lucru...ca sa parafrazez niste versuri ale unui faimos cantec. Altii au fost plecati si cand s-a-mpartit limba româna. 

Ca si o padure, are si blogosfera ramurile sale vestede. Unele se usuca definitiv, altele raman mult timp in starea de vested.

Tot facand "radiografii" blogosferice (e drept, nu le fac din noaptea asta, ci de mai mult timp) am ajuns la niste concluzii. Nu stiu, de pilda, ce inseamna si ce rost are un blog unde cca. 80% dintre postari sunt clipuri de pe YouTube. Aproape niciodata insotite de un gand personal. Adica macar daca ar exista un aport calitativ-informativ la acele postari-clip... Nu exista nimic, nada, nothing. Ceea ce nu inteleg este obstinatia oamenilor respectivi de a avea un blog. Un blog prin care sa exprime ce? Nimic. Nu poti exprima ceva prin nimic. Daca apare cate un gand personal, si acela este de o intransigenta, intoleranta si uneori chiar incoerenta sau monstruozitate greu de accepatat, de inteles. 

Apropos de intoleranta si monstruos, am intalnit bloguri fascistoid-schizofrenice. Unele cu simpatii fasciste declarate, altele aflate, pe undeva, pe la limita patologicului si chiar și-și. Comportamentul deviant pe blog si din afara lui demonstreaza asta mai mult decat e necesar. Daca ajung in asemenea locuri, citesc cate ceva, suficient sa ma oripilez bine, fiindca-s curioasa si nu ma multumesc doar cu titluri de postari. Ingrijorator mi se pare ca-i vorba despre persoane foarte tinere. Recunosc, in prima faza sunt tentata a intra intr-o polemica cu The Owner, sa-l trag de urechi ori sa-l intreb daca are vreo explicatie despre ce face el acolo ori ce crede ca face, dar mai am inca ceva minte in cap incat sa stiu ca ar fi un demers inutil.

Intre timp am fost sa iau doua lingurite cu dulceata de visine si sa beau un pahar cu apa rece-rece. Mi se strepezisera dintii de atata "talent" si "normalitate".

Ar mai fi prin padure si cate un pom laudat. La care, asa cum spune si proverbul, e bine sa nu te duci cu sacul. Cel putin in unele zile... Nu de alta dar risti sa citesti pe o pagina intreaga cum s-a facut de s-a plictisit X de chiar X insusi si n-a mai avut timp si chef de blog, intreaga blogosfera avand grav de suferit...

10.08.2012, ora 06,20