 |
| Trandafir în soare... |
E aproape 11,30 dimineața. Mă uit la florile din grădiniță, mai imortalizez câte o floare, o albină, o frunză... Trandafirii au înnebunit, explozia de flori și culori pe care o etalează e copleșitoare.
Se aude un sunet-scârțâit. E poarta vecinilor mei de peste drum. Pe poartă iese tanti Silvia, într-un capot-halat de culoare incertă, cochetă și grațioasă ca un sac de cartofi. Nu prea e o costumație de stradă, mai ales că modelul de capot e unul de purtat mai degrabă într-un spital. Dar tanti Silvia s-a măritat o dată și bine. Ce-i mai trebuie cochetărie?
Am salutat-o și întrebat-o. Așa, peste gard.
- Unde ai plecat? Să iei copiii?
- Da, mamă. Dupa ei mă duc.
- Păi...da' ei nu știu să vină singuri? Că sunt în clasa a doua și e aproape...zic eu zâmbitoare însă cu glasul oarecum șovăitor. Nu am chef să o supăr cu întrebarea.
- Ei...mă duc până aci, la intersecție...să le ies înainte.
Și pleacă legănându-se. E o femeie destul de masivă și se deplasează cu lentoare. Are probleme cu niște varice care-o chinuie încă din tinerețe.
Până la intersecție pe naiba! Intersecția e la mai puțin de 150 de metri. Iar școala la doar 4-5 minute, deci foarte aproape.
Dar bunica se cam plictisește acasă și asta e o ocazie de a evada puțin, să se întâlnească cu alte femei, mămici și mai ales bunici, care, la fel, își fac de lucru cu copiii/nepoții. Deh, socializare...
O privesc îndepărtându-se... Fără să vreau, simt că mă revoltă faptul că îi cocoloșește prea mult pe nepoți, mai ales că sunt băieți. Pe de altă parte însă, mă și înduioșează.
O privesc îndepărtându-se... Fără să vreau, simt că mă revoltă faptul că îi cocoloșește prea mult pe nepoți, mai ales că sunt băieți. Pe de altă parte însă, mă și înduioșează.
N-am sfârșit bine momentul de înduioșare că poarta lor se deschide din nou, cu același scârțâit. Acum iese bietul bunic, luându-și inima în dinți să traverseze strada.
Trebuie să fi avut mare nevoie de ceva, altfel nu ieșea. Acum vreo 20 de ani a avut un accident urât (l-a călcat pe laba piciorului o remorcă la fabrica unde lucra) și a rămas beteag de un picior.
Traversează chinuit, târându-și cu greu piciorul. Merge la vecina de lângă noi, care îi e soră. Nu l-am mai întrebat nimic dar văzându-l, m-au încercat gânduri nu prea pioase la adresa nevestei lui. Cea plimbăreață și, mai ales, foarte vorbăreață...
Trebuie să fi avut mare nevoie de ceva, altfel nu ieșea. Acum vreo 20 de ani a avut un accident urât (l-a călcat pe laba piciorului o remorcă la fabrica unde lucra) și a rămas beteag de un picior.
Traversează chinuit, târându-și cu greu piciorul. Merge la vecina de lângă noi, care îi e soră. Nu l-am mai întrebat nimic dar văzându-l, m-au încercat gânduri nu prea pioase la adresa nevestei lui. Cea plimbăreață și, mai ales, foarte vorbăreață...
E ora 11,55...De abia acum ies copiii de la ore. Cred că tanti Silvia și-a cam făcut norma de socializare pe ziua de azi.
Nu mai am răbdare și nici timp să văd când ajunge acasă cu cei doi gemeni, cu nepoții adică. Presimt că subiectele de discuție sunt fără număr...
Vă mai amintiți floarea misterioasă din postarea de ieri?
Așa cum au răspuns Carmen, Andrei Holcan și Alex, este floare de pătlăgea vânătă, de vânătă adică.
Felicitări!
Am eliberat comentariile în care se dădeau răspunsurile corecte.
Fa si tu o fapta buna si fa-i un cont de feisbuc lu' tanti Silvia si niste poze sexy sa aiba unde isi etala capotul si unde socializa1:))Cat priveste 'cocolositul' copiilor e o mare greseala; eu l-am dus de fi-miu la scoala doar in prima zi, vreo doua zile am mers in urma lui fara ca el sa stie sa vad cum traverseaza bulevardul apoi...zboara, puiulu, zboara!
ReplyDeleteAsa m-am gandit si eu. Vorbeste intr-una. Daca te prinde nu mai scapi. :))
DeleteCu pozele sexy mai greu. Nu mai are ce arata la cca 70 de ani. Pai cocolositul ma supara si pe mine cel mai mult. Poate sa vorbeasca si o saptamana in continuu...nu ma intereseaza. Problema e ca cei mici sunt destul de retrasi din pricina asta...
Bună dimineaţa, Elly! :)
ReplyDeleteVinete? Foarte frumoase florile lor!
O zi la fel de senină ca cea de ieri!
pup
Da, vinete. Au flori superbe,par a fi e hartie creponata. Am vrut sa vi le arat si voua si eram sigura ca destul de putini le vor recunoaste. :)
DeleteMultumesc, Anastasia!
Bunicile trebuie sa fie lasate sa fie bunici. :) Nepotii le iubesc si le vor iubi toata viata pentru ca sun cele care le acorda importanta. Iar despre soacializare, e buna si aia. Fiecare are nevoie si uneori mai trebuie sa evadeze din monotonia unei vieti casnice.
ReplyDeleteN-o opreste nimeni dar chiar exagereaza in folosul ei. Nu sta numai intre oale si cratiti, umbla destul de mult. Aici e problema, ca nu se mai satura. Eu stiu mult mai multe despre ei...de aceea sunt putin deranjata. :)
DeleteMerci, Gabriela!
La asta m -am gandit si eu. Un cont de FB pentru tanti Silvia!:))
ReplyDeleteCat despre floricica m-am prins ca nu nimerisem prin publicarea comentariului....ehe, dar poate data viitoare nimeresc....;)
Zi faina!
Pop!
Ala-i lipseste. Cont pe FB! :))
DeletePoate mai gasesc vreo floare interesanta, ai dreptate ;)
Multumesc, draga mea!
Ce inseamna sa stai la casa:). Mi-am dorit mereu sa vad cum cresc vinetele, odata am avut ocazia sa le plantez si sa le vad crescand. La bloc am niste avantaje dar voi duce mereu dorul casei si gradinii.
ReplyDeleteO zi buna!
Da, sunt foarte dragalase, incepand cu floarea care e o frumusete. Sunt multe avantaje si la casa dar si ceva bataie de cap :)
DeleteMerci, Robert!
Vecina ta nu ştie că femeile bârfesc în primul rând ţinutele celorlalte? Imediat ce pleacă de la şcoală celelalte îi vor întoarce halatul şi pe faţă , şi pe dos.
ReplyDeleteCred ca stie, Cred ca si ea face asta :)) Dar nu prea-i mai pasa. La aproape 70 de ani... Mai are nepoti, cea mai mare are cam 22 de ani...Cei doi sunt cei mai mititei. Are 4 copii tanti Silvia si de la toti nepotei, cate unul, cate doi...:)
DeleteE nevoie si de socializare, nu? :))
ReplyDeleteAmuzanta postarea ta de astazi.
Eu din pacate nu prea-mi vad vecinii pentru ca locuiesc la bloc. Pe unii nici macar nu-i cunosc :)).
Zi frumoasa!
Este, este nevoie...dar nu e cazul ei. Mai mereu e plecata undeva. Nu e sclava bucatariei si nici a gospodariei.
DeleteLocuind la casa ne vedem cu totii...asa este :)
Merci, Larisa!
Ia uite ...și părinții noștri au devenit bunici de curând ....deși se vede o schimbare în comportamentul lor, deja știu cine va cocoloși pe Emilia și cine nu. Mama mea, fiind învățătoare de mai bine de 26 de ani și mai având de lucrat încă vreo 16 ani, știe cum să o ia pe Emilia, dar fără a da impresia că îi face fiecare moft (știu, e încă mică, dar prinde repede puștoaica și te face ....ori emoțional, ori la nervi ...doar ca să iasă cum vrea ea :))))
ReplyDeleteApoi mai sunt și bunicile ca tanti Silvia, care au dus o viață monotonă, iar nepoții sunt șansa lor de a mai schimba câte ceva ... Socializarea e bună, la orice vărstă, atât timp cât nu cazi în ridicol ...și mai ești și conștient/ă de asta.
Floarea de vânătă ...ca să vezi ....poate data viitoare nimeresc și eu (voi ajunge să nu mai recunosc nici găina sau vaca dacă mai stau mult în casă :P)
O zi faină, Elly!
Si mama a fost educatoare multi ani, desi era invatatoare. Deci stiu ce spui :)
DeleteTanti asta a mea nu e izolata la domiciliu cum poate parea. Umbla peste tot. Merge mereu cu flori la piata, merge la cumparaturi la piata...prin vecini, pe la prietene...asa e ea, foarte sociabila ;) :))
Stiam ca putine persoane vor recunoaste acea floare.
Multu :)
Nici nu stii ce greu este sa stai constant sa vorbesti constant si sa te împiedici constant de "obiectele" din casa!
ReplyDeleteMai iesi si pe afara sa iei o gura de informatie! :))))))
Zi faina, pupici!
Lasa ca nu-i din alea tanti Silvia :)) E foarte activa. In plus il slugareste pe bietul ei barbat, care e beteag. Il pune sa munceasca gradina si ea habar n-are de nimic. Umbla pe strada sau prin oras ;)
DeleteObserv ca in loc sa va amuzati ati inceput s-o cainati :))
Merci, Minnie!
am zambit pe sub mustati si m-am intristat ca n-am recunoscut floarea de vanata. Imi plac vinetele in orice reteta, de la Limba soacrei la salata de vinete si am avut vinete si in gradina si am vazut si florile si... Sa-mi fie rusine.
ReplyDeleteO zi frumoasa iti doresc Elly draga.
Da...nu-i nimic, de acum incolo cu siguranta o vei recunoaste :)
DeleteDaca nu sta pe internet ca altele,simte nevoia biata femeie sa mai socializeze.Mie imi place cand ma duc la gradina si vecinele vin la gard sa stam de vorba,ca eu nu sunt prea le am cu vizitele.Asa,stau cat consider eu,nu ma intind la discutii.
ReplyDeleteNu e neumblata. Asa poate parea, dar nu-i. Tanti Silvia taie orasul in lung si-n lat. Si bietul barbatu-sau sta acasa, necajt, ca el nici nu se poate deplasa...decat taras, pe acolo prin curte, cel mult la sora sa. :(
DeleteAm utat sa spun,ca am iesit in oras si sa nu arat cum zici tu,am probat o multime de haine,altfel...Ce mandra am fost cand m-am intalnit cu niste cunostinte si m-au laudat.
ReplyDeleteIn oras se imbraca si ea cat are posibilitati, adica OK. Dar asta se intampla in cartier. Scoala e aproape si ea se face ca fuge 5-10 minute care se transforma in 35-40 cel putin :))
DeleteNu am locuit la curte decât primii 6 ani de viaţă.
ReplyDeleteNu cred să fi cultivat vreodată legume.
N-aveam cum să recunosc o floare pe care n-am mai văzut-o.
Dar e chiar simpatică. Îmi place culoarea.
Normal ca nu aveai cum s-o recunosti :)
DeleteDe frumoasa insa e frumoasa :) Merci!
Mda, cunosc genul acesta, sunt si pe la mine destule tanti Silvia..La mine la bloc,ocupatia de baya a tanticilor este statul pe banca de primavara de cand da caldura, scuipatul semintelor, barfa, si urlatul la nepotii care fac prostii, cum sa nu faca daca in fata blocului nu au unde sa se joace????? Si asta fac de o viata, am mai multa vechime in munca decat ele. Dar sunt niste doamne.
ReplyDeleteMi-a placut foarte mult ce ai scris, ai talent.
Tanti Silvia nu se crede chiar mare doamna. Desi are si ea orgoliile sale de mama a 4 copii si bunica de 6 nepoti :)
DeleteE o femeie OK, am ironizat-o putin fiindca prea-i place sa stea pe drumuri, la discutii. In timp ce barbatul ei are nevoie de ceva ajutor...
Multumesc, draga mea. Imi place sa scriu despre spectacolul din jur. Caci viata e un spectacol.
eheeee, sacul de cartofi?! cine stie ce vremuri vom apuca noi, ca bunice?!
ReplyDeleteImi amintesc ca socrul meu era tare bolnav si nu se misca deloc din casa. Dar cand am inscis fetele la scoala (ma refer aici in Germania, una era clasa a 5-a , alta e 3-a) socrul meu si-a facut obiceiul sa mearga pana la trecerea de pietoni si astepta sa le vada cum trec strada. Fetele nici nu-l observau de multe ori :)) Dar lui ii era drag sa le ocroteasca prin priviri.
Apoi trebuie sa-ti spun ca boala s-a agravat tot mai mult si socrul meu statea mai mult in pat. Dar niciodata cand veneau fetele acolo! Nu stiu de unde aduna putere, ca se ridica urgent din pat, lua un halat de casa pe el si cu bastonul, venea sa participe la discutii, sa fie la curent cu ce mai e nou in lumea scolaritelor. Tare l-am iubit... Dumnezeu sa-l ierte. S-a dus acum 5 ani!
Îmi amintesc si despre bunica mea... Erau vremurile comuniste, cu cozi la orice! Bunica se ducea cu cea mai mare placere, si statea la coada dimineata de la ora 4 pentru o bucata de unt. Apoi, dupa ce plecam noi la scoala, mai atipea un pic. Mai târziu fugea ca auzea ca la magazinul din colt se da cascaval, sau salam sau mai stiu eu ce. Meseria ei de pensionara era sa stea la cozi.
Si stiu ca odata am compatimit-o si mi-a spus ca nu trebuie, zau ca ei ii face placere. La coada se intalneste cu atatea persoane, care mai de care mai interesanta, fiecare povesteste cate ceva, mai afla despre o reteta noua de covrigei sau cum se scot petele de cafea, sau te miri ce!Tare mult ii placea. Ca altfel, zicea ea, mosu nu schimba o vorba cu ea, sta toata ziua cu nasul in carti si reviste. Bunica a fost o femeie tare harnica si habar nu am cum a reusit sa faca totul atat de perfect! Cred ca pentru ca tot ce facea, facea din placere! Mi-as dori sa ajung sa fiu o bunica asa cum a fost ea! Am adorat-o! S-a dus si ea la ingeri...
Ce amintiri mi-a rascolit povestea ta despre Tanti Silvia! :))
Te pup Elly. O seara minunata iti doresc!
Carmen, ai sa razi, dar am prins si eu ceva cozi acum multi ani. Si chiar erau interesante, mie imi placea sa stau fiindca astfel cunosti multi oameni. De cand ma stiu am fost interesata de spectacolul vietii, de oameni, de ceea ce gandesc. Si strada, eventual acela cozi, asta si insemnau. Sa stii ca ii apropiau pe oameni. Se simteau solidari, mai umani. Cat timp nu se incaierau pe diverse produse venite in cantitati mici.
DeleteFrumoase amintiri despre socrul si bunica ta. Foarte frumoase. Ma bucur ca ti-a dat ocazia postarea sa ti le amintesti.
Tanti Silvia nu-i decat o femeie normala, pe care am ironizat-o putin. Nu-i nici mai buna, nici mai rea decat multe femei din cartier. E cam prea sociabila :)) Daca intri in vorba cu ea...nu mai scapi :)
Multumesc mult, Carmen!
stii cum e ? vor sa fie utili , asa li se pare lor ca sunt folositori...sa-i lasam sa faca cum cred...banuiesc ca tanti nu este in relatii bune cu sora sotului si el se furisa putin :)
ReplyDeleteNu ecazul vecinei mele :) E urila cat si cand vrea ea. N-a vorbit cu nora ei vreo 3 ani...la inceput, decat asa, din varful buzelor, cum se spune. Nora si soacra... Asta pentru ca ii fusese incalcat teritoriul...
DeleteAcum sunt in relatii mai bune, se mai ocupa putin si de copii.
Relatia lu' tanti Silvia cu cumnata e foarte buna si daca cumnata n-ar avea tot timpul treaba, ar sta acolo toata ziua :)) De vorba, desigur!
:-)) pe vecina mea o chema tot Silvia, dar nu era asa cochetå precum a ta, cu toate cå avea un sg.fiu si acela in Anglia. De cate ori primea pachet se låuda prin vecini, dar tot adåuga cå mai bine-i trimitea bani( cand a murit a gåsit fiul pe numele lui un cont cu mai bine de 12000€). Asa cå stia fiul de ce trebuia el så-i cumpere lucruri
ReplyDeleteFemeie strangatoare :) Tot pentru fiul ei ii strangea, sunt sigura. Ca multe mame. Pentru ca darurile oricum nu insemnau mare lucru pentru ea, la varsta ei. N-o mai interesau prea mult, asa cred. :)
Delete:)))) dar oare ce gandesc nepotii? :))) la cat de rai sunt astia mici unii cu altii, parca si vad niste remarci la adresa bunicii sexi! :)
ReplyDeleteHabar nu am :) Ei nici nu observa, la varsta, lor mai nimic. Au doar 8 anisori :) Nu face chiar nota discordanta tanti Silvia. Mai sunt ca ea :)
DeletePostarea ta imi aminteste de o faza surprinsa ieri la metrou, o bunica impreuna cu nepotelul de mana ii povestea acestuia cat l-a asteptat in ziua respectiva sa iasa de la ore: "da maica, am stat 30 de minute in fata scolii, dar ce sa fac, asta e jobul meu acum". Ma gandeam daca o sa ajung si eu vreodata in asemenea ipostaza. :D
ReplyDeleteWou, nici nu stiam cum arata florile de vinete. Ador vinetele, abia astept sa mananc prima salata pe anul asta. :)
Pai..eu ti doresc sa ajungi si in aceasta postura. De ce nu?
DeleteGrabeste-te :))
Florile de vinete sunt niste frumoase. Dupa cum vezi :)
Mă bucur că am ghicit bine floarea ta!
ReplyDeleteCunosc bine acest "model" de vecină în capot! Pe fiecare stradă sunt astfel de tanti Silvia. Curioase foc, modelul 4x4, vorbăreţe şi "atotştiutoare".
Mi-a plăcut cum ai descris întâlnirea.
Numai bine, dragă Elly!
Ma bucur ca ai inteles exact cum e tanti Silvia. Deci, cum spun mai sus, nici mai buna, nici mai rea decat alte "tanti Silvia" de pe aiurea :)
DeleteMultumesc, Alex draga!
Sper ca macar generatiile viitoare sa ingroape in adancul caselor capoatele de iesit la poarta sau in fata blocului, la radio-sant. Nu prea imi pot imagina pitipoancele de astazi imbracate in capot. :))
ReplyDeleteSi eu sper. Dar s-o vezi cand iese in pantaloni de trening :) E si mai "gratioasa" ;)
DeletePitipoancele de azi vor deveni femei si ele :) Vor avea copii, soti, capoate... de toate ;) Eu deja le vad. :))
Daca tanti Silvia isi face blog, sigur trec pe la ea, mi-ai starnit interesul:)))
ReplyDeleteMacar un cont pe FB ;)
DeleteCa sa-i dam add si cate-un like :)