Parfum de Florar. De salcâm...și de amintiri dragi

http://dragosteoarba.blogspot.com/2013/05/parfum-de-florar-de-salcamsi-de.html

Pășeam pe trotuar aproape instinctiv. Preocupată de problemele personale, de tot ceea ce aveam în cap, pe o listă invizibilă dar interminabilă...nu prea vedeam pe unde merg...

După-amiaza plină de soare, adierile rebele ale zefírului și căldura moale de mai, aduceau spre mine zvon de parfum dulceag, îmbătător. Parfum de floare de salcâm. Îl recunoșteam fiindcă mă amețea, ca întotdeauna. Nu prea reușeam să înțeleg însă cum de nu observasem că salcâmii înfloriseră. Mi se părea incredibil pentru că nu mi se mai întâmplase. Ceea ce mă tulbura, mă uimea, era faptul că nu prinsesem de veste la timp. Întâmplarea, surpriza mai degrabă, mă făcea să mă simt o adevărată gură-cască. 

Cum în zona aceea salcâmii în floare mă îmbiau și cum aveam camera foto la mine, am părăsit pentru câteva minute orice gând interior și i-am surprins în câteva instantanee...răspândind parfum de Florar. Parfum de lună mai. 

Astfel am găsit o foarte frumoasă inflorescență solitară...

Apoi am întâlnit un trio luminos, precum trei prieteni cu gânduri curate... Verdele salcâmului era minunat în soarele după-amiezii.

Grupul acesta de flori, de vârste variate, m-a dus cu gândul la o întreagă familie. O familie frumoasă, cu copii, cu bunici...cu tot ce trebuie...

Am mai găsit inflorescențe vizibil mai bogate...după cum salcâmul era mai tânăr...

Dar și o mare bogăție de inflorescențe în arborii mai maturi...

În plină activitate, o albină culegea netulburată polen și nici măcar nu mi-a dat atenție...

La fel ca și oamenii am constatat că unele ramuri erau foarte îndrăznețe. Aveau de câștigat. Mult mai mult soare decât celelalte. Și cer senin...

Aici, m-am gândit că trebuia să fi fost sfatul bătrânilor... Cei mai înalți salcâmi aveau ramuri ce se întindeau cu mândrie și bucurie către soare.

Cam asta am fotografiat, îmbătată de parfumul florilor lor. Poate câteva zile încă, florile aveau să mai fie la fel de frumoase. Salcâmii la fel, minunați, îmbrăcați în hainele de un verde fraged, aproape gălbui, un verde crud.

Până când m-am reîntors acasă nu m-am putut gândi decât că în urmă cu vreo trei ani, din grădini, a noastră și a vecinilor, dispăruseră cam toți salcâmii. I-am tăiat, fiind crescuți la întâmplare și pentru că erau invazivi, chiar foarte... Am păstrat doar unul, la noi, cel mai mic. Poate de aceea anul acesta n-am observat...n-am simțit aroma unică. Aducătoare de amintiri. 

Pentru că mi-am amintit și cum, anul trecut, la început de mai, am fotografiat florile salcâmului supraviețuitor. Eram însoțită, așa cum eram în aproape toate drumurile mele prin grădină. Cum prindea de veste că plec, Tiger era pe urmele mele. Așa și atunci.

Probabil că de acum înainte, la multe lucruri nu mă voi mai putea gândi pur și simplu. Nu mai pot să mă gândesc la florile de salcâm fără să mă gândesc la tine, motănel drag. Și la multe altele ce-mi amintesc de tine... 

În august s-ar fi rotunjit patru ani de când Tiger venise acasă cu mine, într-o zi, și, pur și simplu, ne cucerise pe toți, inclusiv pe Pufi, pechinezul nostru.

Cu mutrișoara lui mai mereu serioasă, privea atunci, odată cu mine, cum soarele se pregătea să apună, în parfum de salcâm, într-un ocean de verde crud... Și mai privea cum eu, culcată în iarbă, l-am fotografiat aici pe el apoi cerul și soarele printre ramurile pomilor azi inexistenți...fiindcă și ei au fost tăiați în toamna trecută...

Salcâmul anului trecut..

 

Cât de mult îmi place mirosul florilor de salcâm, un parfum cu note de salcâm n-am avut niciodată. Mirosul dulce, suav și verde, misterios și fermecător al florilor de salcâm cred că mi-ar putea fi adus în nări, fie iarnă, fie vară, de Eden, de la Cacharel. 

Parfumul floral, edenic, senzual rezultă dintr-o combinație minunată. Astfel notele de vârf citrate de bergamotă, lămâie, mandarină se întâlnesc cu un buchet de tuberoze, floare de rodie, iasomie, nufăr, lăcrămioare, lotus și trandafir ca note de mijloc, conferind prospețime parfumului. 

Baza piramidei notelor parfumate e asigurată din salcâm, lemn de santal, frunze de patchouli și cedru. Parfum al anilor '90, Eden a fost lansat de Casa Cacharel în anul 1994.

Această poveste parfumată a fost posibilă datorită Clubului poveștii parfumate, găzduit cu grație de Mirela, iar tema Parfumul salcamului îi aparține Simonei.

Au mai scris  astăzi pentru Povestea parfumată următorii:
Mirela, Baghi, Silving, Irealia, Mala, Vania, Vienela, Simona, Sonia, Tina, Lili, ghurhu, Gabi  Vania,