Săptămâna trecută, ca orice persoană cât de cât prevăzătoare, m-am interesat cum pot să ajung la sediul Danone. Era o problemă. Aveam adresa dar de ajuns acolo nu părea chiar simplu. Calea cea mai ușoară, fără bătaie de cap, era un taxi dar nu-mi place să apelez la taxi în București și mai ales pe o rută atât de lungă. N-am întrebat decât trei persoane despre posibilități. Printre cei pe care i-am întrebat a fost și Spanac. Cu o seară înainte l-am chestionat pe FB dar nu prea avea nici el habar. La sfârșitul discuției am primit o propunere:
Showing posts with label android. Show all posts
Showing posts with label android. Show all posts
Monday, July 1, 2013
Friday, March 16, 2012
Vineri 13! - Androidul
04:32...Încă o noapte albă. A câta noapte nu reuşea sa doarmă, nici ea nu mai ştia. Cădea răpusa de oboseală abia spre dimineaţă, când soarele începea să îşi facă simţită prezenţa şi cînd găinile nerăbdătoare dădeau startul unei noi zile care pentru ele începea altfel decât pentru oameni.
Reuşea să doarmă în jur de o oră şi se trezea având impresia că a dormit suficient. Nu din obligaţie se trezea, fiindcă avea un job şi trebuia să ajungă la timp. Nu. Se trezea fiindcă atât putea dormi. Refuza să meargă la un medic de teama de a nu-i prescrie somnifere sau, poate mai grav, să constate că are alte probleme. Nu mergea la medic pentru că nu voia să altereze cu nimic starea de veghe care se prelungea incredibil de prea multe luni. Nu voia fiindcă înţelesese că simţea o plăcere perversă de a nu dormi. De a vedea cât poate organismul să reziste. Încă rezista. Era foarte curioasă cât timp încă.
Credea totuşi că primele semne apăreau. De circa o săptămână observase că nu mai putea bea cafea sau ness. Nu mai suporta nici mirosul, mai ales cel de cafea. Dacă bea cât de puţin din oricare, o treceau valuri de căldură, avea o senzaţie de sufocare, iar nările se dilatau parcă, în căutarea aerului. Le simţea stranii, ca şi când ar fi
Subscribe to:
Posts (Atom)