N-am înnebunit și nici sinucigașă nu sunt

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/libertate

LÍBER, -Ă, liberi, -e, adj.  

2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a acționa după voința sa, de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus nici unei constrângeri; slobod.  

◊ Liber arbitru = libertate absolută a voinței omului, postulată la idealismul filozofic, în opoziție cu determinismul. 

7. Care este lipsit de artificialitate, natural, degajat, armonios, ușor.  

◊ Expr. (Adverbial)  b) a fi sincer, a spune deschis ceea ce gândești;  

Sursa: DEX '98 (1998) 

Cam asta spune DEX-ul despre "liber/liberă" și ceea ce derivă din. Desigur, am selectat din explicații/definiții doar ceea ce îmi este util.

Continuă să fii tu!

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/libertate

Participand la WW (Wordless Wednesday), cum particip in fiecare zi de miercuri de cateva luni de zile bune (si ii multumesc lui Carmen ca ne da aceasta oportunitate saptamanala) deci, cum ziceam, participand ieri la WW, ajung pe blogul lui RoxAnne (addicted) si ce gasesc acolo?  Dadea zambete! Gratis! Mi-am zis ca asta e de mine. Si am luat, asa cum ne si indemna, portie dubla, adica doua zambete. Fara sa imi mai pese daca mai raman si pentru ceilalti. Banuiesc ca avea de dat destule, se stie ca participarea la WW este masiva, nu cred ca era nepregatita. De intrebat, n-am avut pe cine sa intreb, era tarziu sau prea devreme, cum va place. (ora 5,00 AM)

Adevarul e ca aveam mare nevoie de niste zambete, de aceea am luat portie dubla, pentru ca ieri am avut o zi grea, de care nu m-am vindecat inca.

Continuand sa vizitez participantii la WW! am ajuns la LOLITA si am avut o alta surpriza. Ne oferea o lectie de zbor, pe versurile lui Nichita Stanescu. Si aceasta lectie tot gratuita. 

E minunat sa ai aripi. Aripi ale sufletului. Richard Bach spunea: "Suntem liberi să mergem încotro dorim şi să facem ceea ce simţim". E mai trist insa cand unii incearca sa dea altora peste aripi, sa le dezechilibreze zborul, poate

La cort sau la hotel?

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/libertate

foto personala

Daca a merge in vacante la mare sau la munte pare de multe ori o alegere dificila, mai exista un motiv pentru care multi se afla in dilema. Ma refer la cazare. Ca si in privinta alegerii destinatiei si in materie de cazare exista doua variante de baza: cort sau hotel.

O multime de persoane au placerea de a merge la mare ori la munte cu cortul, considerand ca au mai multa libertate. Si in aceasta privinta este o controversa. Eu, personal, nu am aceasta placere, nici macar picnicul nu-l agreez, desi am fost si la cateva picnicuri pentru ca traiesc intre oameni si sunt invitatii ce nu pot fi refuzate. Dar, din punctul meu de vedere, consider ca nu inseamna ca esti mai putin in natura daca te cazezi la pensiune, vila, hotel. As putea spune ca esti chiar mai liber decat la cort pentru ca si camparea presupune o multime de reguli care trebuie respectate. 

Faptul ce eu si altii ca mine alegem hotelul, asta nu inseamna ca a merge cu cortul nu este o varianta foarte buna si distractiva. Pentru cine agreeaza este extrem de placut si simplu. Cunosc grupuri de cate 2-3 familii sau chiar mai multe care adora sa mearga cu cortul, simtindu-se bine si distrandu-se extraordinar impreuna. de asemenea, cunosc o familie, oameni pensionati deja, care de cand se stiu merg in vacanta doar cu cortul, de placere.

Cat de frumos si romantic ar fi la cort eu nu l-as alege pentru ca tocmai de aceea plec de acasa. Vreau sa am tot confortul, sa nu mai fac nimic, sa nu mai am grija aprovizionarii cu alimente, sa nu mai gatesc, sa nu mai spal vase, caci doar pentru relaxare merg in vacanta. Macar o saptamana pe an vreau sa ma simt o rasfatata. Si nu cred ca ma poate nimeni condamna pentru ca prefer hotelurile ori pensiunile cu regim hotelier. 

Am incercat si eu, de-a lungul timpului, tot felul de variante de cazare. Am incercat pana si varianta cazarii la particulari. Nu m-a incantat deloc. Mi-amintesc ca ma stresa impusa relatie cu niste oameni, prietenosi de altfel, dar cu care nu aveam nimic in comun. Faptul ca locuiam pentru o scurta perioada in casa lor nu justifica in niciun fel interesul pe care-l manifestau pentru ceea ce aveam eu de gand sa fac in ziua respectiva sau in urmatoarea. In turism, a fi discret ca gazda mi se pare o calitate mai mult decat necesara. Totusi, cunosc multi oameni care prefera acest gen de cazare. Poate ca au noroc de gazde mai putin curioase ori poate nu-i deranjeaza. 

Ca si controversa munte-mare si cea cort-hotel isi gaseste destui adepti. Atat unii cat si altii vor sa te convinga de justetea alegerii lor. Eu pot sa spun ca inteleg orice fel de abordare a unei vacante din punct de vedere al cazarii. Cu aceeasi intelegere ar trebui sa priveasca toata lumea cele doua optiuni, caci pana la urma, fiecare isi alege ceea ce ii place si ii ofera satisfactie.

Oferta last minute: Am gasit pe Booking.com, ceva care ar putea impaca toate gusturile, macar asa, la o prima vedere. Este vorba despre ceva 2 in 1, Hotelul La Cort.
Hotelul cu acest nume exista, desigur, dar nu e cazul, am facut o gluma fiindca m-a amuzat potrivirea cu tema articolului meu.

Duzina de cuvinte - Maestrul parantezelor (2)

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/libertate

 

Apusul catifelat, cu cromatica sa inconfundabilă de tonuri galben-roşiatice, trecuse neştiut şi aproape neobservat, ca un abur, peste frunţile tuturor... Se aflau deja la ceas vesperal...

Toţi ascultătorii lui erau de acord. Bărbatul povestea aşa cum rar mai văzuseră şi auziseră. Aproape că-şi doreau ca ziua, în forma aceea, să aibă o repetiţie...

Adunarea lor acolo nu era deloc întîmplătoare. Erau la un turneu de bridge.

Andrei, "maestrul parantezelor", cum deja îl catalogase unul dintre cei de acolo, venise cu Victor, frate-său, la turneul de bridge, ca răspuns la o invitaţie a unui amic, cunoscut întâmplător, cu ocazia unei călătorii cu trenul. Pe drumul acela de întoarcere, descoperise că erau originari din acelaşi oraş. Tipul cunoscut în tren în urmă cu câteva luni, îi devenise cât de cât amic şi era pasionat de bridge, participând la mici turnee, bisăptămânale, în parcul oraşului, cât era vară.

După ce se terminau partidele, la o masă mare, unde se bea multă bere amestecată cu alune prăjite şi se mâncau, de