Luni, 24 iunie 2013
 |
| tuberoze |
E o dimineață liniștită, caldă, cum n-a mai fost de multe zile. E 10,45. Sper să se fi terminat cu ploile ca să putem ieși pe-afară, la joacă. Soarele bate puțin oblic chiar în fereastra de la demisol a casei noastre, încălzind-o. Împreună cu Panther, surioara mea, ne jucăm în hol. Șșșt! Se aude mama. Ne cheamă pe amândoi cu glas molcom, blând dar și autoritar, așa cum numai ea știe. Am și fugit la mama, sunt un copil ascultător. Surioara mea e o răsfățată, ca toate fetițele și, ca de obicei, se lasă așteptată. Din ochii mamei ies parcă săgeți care o fixează pe Panther când apare. Ne arată ce ne-a adus doamna Ani, vecina noastră. Sigur că ne place, nu prea e de făcut nazuri. Biata mama, face și ea ce poate dar suntem săraci și orice ajutor din afară este binevenit iar doamna Ani este tare buna.
