Nume predestinat

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Portocale de decembrie...

Iarna a venit cu de toate. Pentru unii dintre noi cu zăpadă bună de bulgăreală sau pentru weekend-uri la schi, pentru alții, cei ca mine, ea nefiind decât prilej de întristare. Deja prima zăpadă cu care a fost dăruită curtea noastră a trecut, mai toată, prin mâna lopata mea.

A mai venit doamna iarnă și cu ger și, mai ales, cu vânt puternic, șuierând harnic și neobosit pe la ferestre ori insinuându-se parșiv prin acoperișurile multe și mărunte ce populează gospodăria. 

Vigilență maximă

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

..

 ..

Un monument al răbdării

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Crizantemele mele - în culmea gloriei

Cine a incercat sa-si adune rapid gandurile dupa un somn de vreo ora si jumatate si acela de dupa-amiaza si a si reusit...il felicit calduros. Mie nu-mi prea iese la ora asta. Poate ca as fi avut mintea mai limpede daca as fi dormit macar cinci minute azi-noapte. Am avut putina treaba, am mesterit ceva ce sper ca voi arata la momentul potrivit.

Mi-a răposat șoricelul

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Încă o însemnare pe raboj. A mai trecut o saptamana nebuna iar toamna e tot mai prezentă.

Frunzele de viță și petalele de mușcate au creat un covor multicolor

Pentru ca deja ne-am facut antrenamentul, am mai taiat o gaina, bucuria lui Snow. Avem niște gaini mari, rosii si deja au cam imbatranit, ouă mai putin sau deloc iar cele tinere de abia asteapta sa devina ele titulare.

Zăpadă pe laptop

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Dupa ziua de ieri credeam ca nu va mai veni o zi linistita. 

Unul dintre cocoșei cand au fost aduși acasă - mai 2013

M-am trezit in uimirea si revolta maica-mii. Cand a ajuns la curtea pasarilor, pe cel mai mic cocoșel dintre puii de anul acesta, pui cumparati de cand erau cat un pumnisor de la o ferma, l-a gasit inghesuit, aproape fara suflare intr-un colt. Au contribuit si gainile batrane, si cele tinere.

L-am taiat de urgenta de teama de a nu mai fi inghesuit inca o data. I-ar fi fost fatal. Si asa era pe lista...fiind cel mai mic si foarte probabil incapabil sa treaca de o iarna grea. 

Acum doua zile descoperisem ca in camara a patruns un soricel. Seara am pus o cursa strachina-nuca-geam... Dupa ce am rezolvat cu cocoselul, am fost sa vad daca s-a prins. Strachina picase dar istetul o impinsese din interior  pana la marginea geamului, vreo 10 centimetri, ajungand la ziarul pe care era geamul. 

Atent să nu mă lovească

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

A mai zburat o saptamana si ma bucur fiindca a zburat cu tot cu vremea rea. Sau asa as vrea sa cred ca se va petrece pentru o perioada. Deja de ieri vremea s-a imbunatatit vizibil.

Despre saptamana trecuta, cu siguranta cea mai rece si ploioasa saptamana dintr-un inceput de luna octombrie, nu prea mai vreau sa-mi amintesc. Va ramane aici mentionata si poate ca anul viitor va constitui un reper. Nu pot sti acum pentru ca nu stiu nici macar maine ce va fi. Asa cum fusese facuta o prognoză (mda, in sfarsit, anul acesta, dupa o lunga perioada de balbaieli, meteorologii au nimerit-o), a plouat până joi. Inclusiv. De vineri se răcise atat de tare in casa incat nu s-a mai putut fara a da drumul la gaze. Deci am facut si focul in casa la inceputul lui octombrie. Brrrr! 

Floarea și Înțeleptul

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

       Un măr pe zi ține doctorul departe      

Ochi de septembrie

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

 

        Flori modeste în mozaic de nuanțe      

 ..

Drumul strugurilor spre vin

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Saptamana care de abia s-a incheiat am cules strugurii. Se copsesera dar am fi preferat sa-i mai tinem cel putin o saptamana. Nu se mai putea insa. Pentru cei care nu stiu, viile din gradini se culeg imediat ce au fost culese viile din camp. In camp se culeg cand se coc bine sau chiar o idee mai devreme, din cauza furturilor de struguri - se fura de catre hulpavii grauri sau chiar de catre unii oameni care nu-s capabili sa respecte munca celor care au ingrijit via respectiva. Poate cu alta ocazie voi povesti si despre lucrarile care se fac la vița de vie. 

Deci am lasat vița de vie cheala. Nu de frunze, ci de struguri. Cam asa:

Via rămasă fara struguri... Colorată dar tristă parcă ...

Strugurii care fusesera depozitati in butoaie au fost pusi si zdrobiti, rand pe rand, in cosul storcătorului asezat pe un vas mai mare. 

O lăbuță de ajutor

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

HAPPY WEEKEND! - Ediţia 35 este gata de start! Deci, dacă este weekend, este:

Tot ceea ce trebuie sa faceţi este să postaţi, în cursul weekend-ului (SÂMBĂTĂ şi DUMINICĂ), fiecare pe blogul său, la alegere:

- o fotografie sau o mini-galerie de max. 5 fotografii, preferabil cu legendă (descriere) sau

- 2-3 glume/bancuri/anecdote ori un clip amuzant sau

- 1-2 citate/replici care v-au impresionat/amuzat şi pe care doriţi să le împărtăşiţi şi altora, eventual ilustrate cu o fotografie elocventă.
_________________________________________________________________

                  Azi am făcut multe lucruri utile!                

Ați văzut că a venit toamna? Ați observat că și strugurii se apropie de transformarea în vin? Anii trecuți am avut în vie sperietori de ciori din niște camasi atârnate/cocotate pe un fel de cruci improvizate din lemn.

Am pus și anul ăsta sperietori din acelea când au început să se coacă strugurii.

Ca o ciorbă reîncălzită

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Ieri de dimineață, aveam un răgaz de timp în care m-am hotărât să mai fac câteva vizite pe bloguri. Încă de cu seară ajunsesem pe blogul lui Cartim unde am descoperit două postari noi pentru mine deși nu chiar recente. Asta este, nu ajung mereu la timp pe unde îmi propun. Posibil să ajung și mai târziu. Sau deloc uneori. 

O citisem cu o seară înainte pe prima și lăsesem și o impresie scrisă. A doua mi-a rămas ca restanță pentru duminică. 

Paparazzo timp de un minut

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

             Imagini compromițătoare cu Snow            

Nu suntem oameni...

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Petunii și gazon

Independent de voința mea am fost absentă 48 de ore de pe blog, din blogosferă, de pe FB, de peste tot.  Am postat pentru Miercurea fără cuvinte și...am plecat dis-de-dimineață. Miercuri. 

Pe unde exact m-au dus drumurile nu vă povestesc în amănunt, sunt probleme personale cu care nu doresc să vă plictisesc.

Mă înscriu la MasterChef !

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Azi, pentru că am refăcut experiența de marțea trecută, adică am făcut din nou țuică la cazan, am mai făcut ceva. Nu o nouă experiență, deși îmi plac enorm, ci ceva ce-am făcut de destul de multe ori. Nu vă mai țin pe jar. ;)

Veți vedea mai jos. 

În grădină porumbul a făcut boabe. Cam cu lapte, dar boabe. Am cules vreo 10 știuleți.

Imagini pentru povești din viitor

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Vara are frumusețea ei pe care eu nu i-o mai văd uneori. De când a venit au apărut și o mulțime de activități cum ar fi... Nu le enumăr, fiind cam prea multe. Și, mai ales, pentru că n-aș vrea să mă compătimiți căci există zile pe care de abia le aștept să treacă. Și sunt destul de multe și exact în această perioadă.

Portret de motan fericit

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Azi s-au împlinit trei săptămâni de când Snow a devenit membru al familiei noastre. Noaptea ce abia a trecut a fost prima în care am avut încredere în el și l-am lăsat să doarmă fără a-i mai închide ușița căsuței sale. Nu s-a întâmplat nimic rău iar azi-dimineață, la ora 6,00, Snow era acolo unde îl lăsasem puțin după miezul nopții.

Jurnal de vară (Blonda cea rea)

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Snow

Luni, 24 iunie 2013

tuberoze

E o dimineață liniștită, caldă, cum n-a mai fost de multe zile. E 10,45. Sper să se fi terminat cu ploile ca să putem ieși pe-afară, la joacă. Soarele bate puțin oblic chiar în fereastra de la demisol a casei noastre, încălzind-o. Împreună cu Panther, surioara mea, ne jucăm în hol. Șșșt! Se aude mama. Ne cheamă pe amândoi cu glas molcom, blând dar și autoritar, așa cum numai ea știe. Am și fugit la mama, sunt un copil ascultător. Surioara mea e o răsfățată, ca toate fetițele și, ca de obicei, se lasă așteptată. Din ochii mamei ies parcă săgeți care o fixează pe Panther când apare. Ne arată ce ne-a adus doamna Ani, vecina noastră. Sigur că ne place, nu prea e de făcut nazuri. Biata mama, face și ea ce poate dar suntem săraci și orice ajutor din afară este binevenit iar doamna Ani este tare buna.