Sunt feluri de mâncare și dulciuri care poartă o anume încărcătură, un fel de o simbolistică proprie. Pe lângă cozonaci, care nu puteau lipsi, anul ăsta am stabilit că de Crăciun fac prăjitura televizor. Sunt îndrăgostită de ea încă din copilărie și mă tot reîndrăgostesc de două-trei ori pe an. De Paște, de Crăciun sau poate de Anul Nou. Nici nu mai țin minte când și cum a ajuns rețeta în casa noastră. Cum mama e pe lângă mine o întreb dacă mai ține minte proveniența. Spune că e de la o doamnă din Zalău, cu care a fost cândva colegă. De doamna respectivă, ca prezență fizică, încă îmi amintesc...
Despre dragoste, mai ales despre cea "oarbă". Despre relații, despre mine și despre alte subiecte. După inspirație sau ocazie.
Sunday, December 29, 2013
Tuesday, December 24, 2013
Șase luni de zăpadă
http://dragosteoarba.blogspot.com/search?updated-max=2014-01-02T13:59:00-08:00&max-results=5
Monday, December 23, 2013
Ca un zbor de fluture...
http://dragosteoarba.blogspot.com/search?updated-max=2014-01-02T13:59:00-08:00&max-results=5
Fericirea e o stare atat de efemeră încât până să ne dăm seama
că suntem fericiți, deja am fost...
Saturday, December 21, 2013
Blondele aud și pricep diferit
http://dragosteoarba.blogspot.com/search?updated-max=2014-01-02T13:59:00-08:00&max-results=5
![]() |
| Arthur Wynne |
Trebuia ca într-o zi sa le inventeze si pe ele cineva. S-a intâmplat să fie un britanic, nu, nu un cercetător, ci un violonist pe nume Arthur Wynne (1862-1945), stabilit în America.
S-a întâmplat să fie chiar azi, dar în urmă cu fix 100 de ani.
13 decembrie 1913 este data de naștere a unui joc ce va cunoaște un succes fulminant. Pătrate lângă pătrate și cuvinte ce se întrepătrund, asezonate ulterior cu pătrate negre, fac, de o sută de ani, deliciul publicațiilor de divertisment, în forme și formule tot mai interesante și inedite.
Thursday, December 19, 2013
Frumușica reevaluată
http://dragosteoarba.blogspot.com/search?updated-max=2014-01-02T13:59:00-08:00&max-results=5
"Răul e mult mai ușor de crezut. Ai observat asta vreodată?"
Da, am observat. Dar nu pe mine ma întreba Julia Roberts alias Vivian ci pe Richard Gere ca Edward Lewis.
Ora 3 și ceva, noaptea. Sau dimineața. Nu mi-e somn. La un simplu zapping dau peste "Pretty Woman". În derulare, cam pe la mijloc. Rămân. Mă captivează. Again and again. Sunt puține astfel de filme. Mi se mai întâmplă cu vreo trei...sau poate patru.
Labels:
Dama cu camelii,
Edward Lewis,
Frumusica,
G.B.Shaw,
Jason Alexander,
Julia Roberts,
My Fair Lady,
Phill Stuckey,
Pretty Woman,
Pygmalion,
Richard Gere,
rol,
Seinfeld,
Traviata,
Vivian Ward
Subscribe to:
Posts (Atom)



