Showing posts with label leapsa. Show all posts
Showing posts with label leapsa. Show all posts

Thursday, February 7, 2013

Dintre cele 60.000 ... e și el unul ...


Creație Robert după o fotografie publicată de mine
În mediul 2.0 se apreciază că ființează în jur de 60.000 de bloguri. Poate că și mai multe. Unele sunt foarte active, altele mai puțin, unele aproape deloc. De aceea, din aceste 60.000 nimeni încă nu știe câte pot fi numite cu adevărat bloguri cu activitate. 
Posed acest blog de puțin mai mult de un an. Am și scris, la împlinirea unui un de activitate, un articol ca un fel de bilanț. Am fost întrebată, încă de pe la sfârșitul anului 2012 ce-mi doresc eu de la blogul meu pentru viitor, adică pentru 2013. De fapt, dacă doresc ceva anume în legătură cu el. 

Aș fi putut spune că mi-am propus să ating cel puțin 2000 de vizitatori zilnic. Sau că mi-am propus ca Page Rank-ul să ajungă de la PR3 la PR5. Sau că îmi doresc să am câteva sute de comentarii la fiecare articol. Sau că aș vrea să scriu câte 4-5 articole pe zi fiindcă se spune că ar fi unul dintre secretele succesului.
Ce-aș mai vrea de la blog?  Păi aș mai fi putut spune ceva despre o optimizare SEO de milioane dar poate că aș mai fi putut spune și că aș vrea să trec pe domeniu propriu. Și că poate că aș vrea să public numai articole extraordinare pentru că degeaba ar fi multe numeric dacă nu plac nimănui, adică nu sunt citite, nu sunt comentate.
Aș fi putut spune multe, nu-i așa? A visa nu costă nimic. Absolut nimic.

Încă suntem la început de an. N-a trecut prea mult din anul 2013, vreo lună și ceva. Încă este de actualitate preocuparea pentru viitorul blogurilor, deci și pentru viitorul blogului meu.

Sunday, January 20, 2013

Disarm Me (With Your Loneliness)



Oricât ar părea de ciudat, nu mă trezesc in fiecare dimineață. Nu am cum mă trezi pentru că, de cele mai multe ori, dimineața mă găsește trează. Ca și acum. Cel mai adesea reușesc să inchid laptopul pe la ora 6,00 sau 7,00 ori poate și mai târziu, atunci când mă doboară oboseala. După maxim 2-3 ore de repaus sunt pregătită pentru o nouă zi.

Apoi, de abia în jurul prânzului deschid laptopul. Mă întâmpină un chip pe care, din prea mare obișnuință, nici nu-l mai observ. Dacă însă, printr-o stranie întâmplare ar dispărea, aș ști imediat. 

Sunday, December 16, 2012

Rudolph este ren sau urs polar?


Știți cine este Rudolph? După nume s-ar zice că este un ren al lui Moș Crăciun. După fotografia de la profil, căci are si un blog, (sub licența lui Moș Crăciun), Rudolph s-ar părea că e urs polar. După comentariile pe care le lasă în blogosferă și pentru care este deja faimos, nu s-ar mai zice nici una, nici alta. Ren sau urs polar, până la urmă nu contează cum arată Rudolph, important este că, pe lângă comentariile-fluviu, în ultima vreme îl pasionează lepșele. Să le creeze și să-i cadorisească cu ele pe unii și pe alții. Așa a pățit, de ceva vreme, Vienela. La rândul ei, Vienela s-a gândit să ne fericească pe alți câțiva, printre care și pe mine. Probabil c-am rămas codașă la rezolvat leapșa. Vienela știe că nu-mi plac lepșele așa că nu se supără pentru înârziere.

Tuesday, November 13, 2012

Ce înseamnă "Award"?


Ce înseamnă "Award"? Un fel de recompensă, un premiu, o băgare în seamă. Pentru anumite merite. 

Am impresia că pentru blogosfera românească nu înseamna așa ceva. Oare romgleza noastră a schimbat înțelesul și sensul cuvintelor? Mă întreb și eu. Azi. Fiindcă m-am mai întrebat acum câteva luni, când prin blogosfera a bântuit un "award" care pe lângă scopul de a mulțumi celui care îți acorda recompensa, mai însemna ceva ce te obliga, ceva ce îți tăia cheful și toată plăcerea. 

Ce m-a apucat să dezbat o problemă de felul ăsta? 
One Lovely Blog Award. Care s-a întors. Sper să plece pe pustii, să ne lase.
Am primit-o acum aproape două luni de la Ana-Maria dar încă n-am reușit să răspund. Am mai primit-o acum vreo 3 zile din nou, de la Cartim. Am să răspund pentru ca îi prețuiesc pe amândoi.

Friday, November 2, 2012

Am momente de nebunie, ca orice om normal


Mereu am fost ceea ce se cheama "prea serioasa" desi am si momentele mele de "nebunie", ca orice om normal. Nu radeti, asa este. Nu esti normal daca n-ai clipe de nebunie frumoasa.
Fiind prea serioasa, trebuie sa spun ca n-am fost niciodata pasionata jocuri. De niciun fel. Mai ales daca e vorba despre jocurile pe calculator. Mai mult decat un Solitaire si jocuri inrudite gen Cearceaful lui Napoleon sau similare, cat ar fi fost de sofisticate, n-am jucat niciodata altceva. Sigur, am incercat, dar nu m-au prins deloc. 

Imi amintesc ca nici in copilarie nu ma dadeam in vant dupa jocurile pe care le "frecventau" toti copiii. Mi-au fost straine Leapsa, De-a v-ati ascunselea, Hotii si vardistii, De-a mama si de-a tata, T.O.M.A.N.A.P. sau altele asemanatoare... Nici macar jocuri de carti nu stiu, desi am jucat in copilarie si adolescenta cand am fost in diverse grupuri, insa nici astea nu s-au prins de mine. fiindca nu mi-au placut.

Un singur soi de jocuri mi-au placut cu adevarat si inca imi plac. Este vorba despre asa-numite "jocuri ale cuvintelor", adica jocuri de rebus (nu integrame) si Scrabble. Dar despre Scrabble am sa va mai povestesc intr-o postare

Thursday, October 18, 2012

Pandemia


Prin luna iulie blogosfera a fost atacata de un virus mai ceva ca virusul A/H1N1, adica ala responsabil de gripa porcina. M-a atacat si pe mine, fireste, si n-a venit dintr-o singura parte ci din trei, aproape simultan. O adevarata pandemie.
Desi nu ma sperii usor de un virusache virtual, pana la urma, atacata din toate partile, a trebuit sa cedez, sa aplic tratamentul care se impunea. Pe 28 august.

Si credeam ca gata cu el, ca virusul a trecut si ca nu mai e niciun pericol. Ca am scapat.
M-am bucurat prea devreme. Tulpini ale virusului se pare ca inca traiau in colturi ascunse de blogosfera. Astfel ca de curand virusul L.B.A. a lovit din nou. De data aceasta doar de aici si de aici, adica din doua parti. Se pare ca i-a mai scazut puterea, insa un mic tratament, combinat. tot trebuie sa aplic.
Cum, nu stiti ce virus este? Vestita si temuta Liebster Blog Awards in persoana!!

Tratamentul consta in vaccinuri (raspunsuri la intrebari). OchiiVerzi a pus 11 intrebari, Luiza inca 10... Va spuneam eu

Thursday, September 27, 2012

Să fiu o muscă, mică-mică


N-am avut o zi buna ieri. Nu ma simt bine nici acum dar, cat de rau mi-ar fi fost si mi-ar fi, am tot incercat azi sa fac ceva, si mi-am tot facut de lucru pe net si blog, in speranta ca poate mai indepartez starea de rau.
De cand m-am simtit rau, ieri cam dupa ora pranzului, am inceput sa am curiozitatea daca sa cred in spranatural, orice ar fi insemnand asta (fantome, bântuiri, poltergeist, posesii demonice, blesteme, ocult, vrăjitorie, clarvăzători, medium-uri, psychics, miracole, minuni). De pilda sa cred in minuni. O minune care sa faca sa-mi treaca starea de rau aproape continuu. Sau poate sa apelez la un medium, clarvazator, o vrajitoare, cineva care sa-mi spuna cat o sa ma mai simt asa.
Ajungi sa iti doresti tot felul de aberatii cand sanatatea nu e in regula, cand ti se intampla numai lucruri "bune" unul dupa altul. Ajungi, asa, la modul general. Eu nu, desi, cred ca ceva trebuie sa fie si cu supranaturalul asta, sau macar cu o parte, daca exista atata framantare relativ

Tuesday, August 28, 2012

Sosită din toate zările...


Iata ca azi, in sfarsit, i-a venit randul! Dupa mai bine de o luna de cand am primit-o pentru prima data.
Adica i-a venit randul lepsei cu care m-au "încălțat" pe rand: Florea, Zdwuby, Anastasia, Cartim. Intr-un interval de exact o luna, am primit toate cele patru provocari. Nu mai justific din ce motive n-am reusit s-o fac. Il spun pe primul si cel mai tare: Nu fac lepse. Decat foarte rar. Daca am primit-o din toate zarile, trebuia s-o fac, n-am mai avut scapare. Azi ma grabesc sa raspund, inainte de a mai hotari cineva ca ar fi tocmai buna pentru mine. 

Ce spuneti despre acest hal de regulament?
1. Trebuie sa postez imaginea Liebster Blog Awards, desi, sa ma trazneasca daca i-am inteles rostul.
2. Trebuie sa spun 11 lucruri despre mine. Nu stiu de ce nu 10, de ce nu 12. De ce nu 20. Fie, 11!
3. E un punct foarte complicat, in sensul ca la mine ar deveni IMENS. Nimeni n-o sa-l citeasca. Cine ar fi interesat sa

Tuesday, June 5, 2012

Iubesc chiar și când ar trebui să urăsc


Dupa cum am mai spus cu ceva vreme in urma, pana acum am participat la o singura leapsa pentru ca mi-a placut in mod special, fiind vorba despre muzica. 
Ilustrație de Mirela Pete
Acum cateva zile am primit de la Vienela o leapsa care din nou mi-a placut, despre copilărie, si cer scuze ca abia azi am reusit sa raspund. E o leapșă 2 in 1 provenită de la la Alyz şi Zdwuby.
Deci...sa trec la treaba, sa ma copilaresc putin!

1. Ce trăsnaie îţi vine în minte din vremea copilariei? 
Ohoho! Am facut atat de multe! O sa spun una grava de tot: a fost cat pe-aci sa dau foc la casa. M-am jucat intr-o anexa a casei cu niste chibrituri de la care, nu imi dau seama cum, s-au aprins aproape instantaneu niste bucati de  spuma de mare (poliuretanica). Imediat ce-am vazut ca se-ngroasa gluma am iesit si am strigat la mama. Noroc ca era pe-aproape! 
2. Care erau jucărioara şi jocul preferate?
O papusa, cam ca pentru majoritatea fetelor. Era o papusica de cauciuc, nu mai mare de 25 de cm, si-mi placea pentru ca o puteam imbraca cum voiam.  Ea nu se supara chiar daca mai greseam din croială hainutele. Eram si creator de moda si stilist pentru ea.
Jocul preferat a fost mult timp sotronul, cel cu 8 casute. Eram campioana. Asta asa, ca sa ma laud si eu ca tot am prins ocazia .
3. Ce sentimente ai păstrat de-a lungul timpului din copilărie?
Le am si acum in inventar pe toate: bucurie, tristete, manie, frica, dragoste. N-am putut insa pastra invidia, ura, sentimentele de inferioritate. Nu le-am pastrat fiindca nu le-am avut niciodata. Parintii mei nu m-au dotat cu ele, nici nu m-au invatat sa le cultiv. Cel mai frumos sentiment pastrat e dragostea pentru ca iubesc chiar si cand ar trebui sa urasc. Pentru ca, desi om matur, sunt la fel de naiva si increzatoare in oameni exact ca in copilarie.
4. Ce crezi despre generaţiile de copii de astăzi?
Ce sa cred? Nimic rau, doar ca mi se pare ca nu prea mai stiu sa se joace. Se joaca altfel, mai mult pe calculator, sunt mai insingurati, traiesc prea mult in case.
5. Consideri că un adult mai poate fi considerat copil?
Si da si nu. Poate fi, daca el vrea. Sau poate fi copil daca e barbat. Ei nu cresc niciodata. Tatal meu, care are o oarecare varsta, e si azi tot un copil. Unul mare.

Acestea fiind spuse pentru prima parte a lepsei (de la Alyz şi Zdwuby), se cuvine sa trec la second part.

1. Care este “dulcele” pe care l-ai mânca și acum?
Cred ca as mai vrea sa mananc ciocolată chinezeasca cu lapte (Plain Chocolate se numea) si șerbet de cacao adevarat. As mai vrea sa beau Brifcor.
2. Care au fost desenele tale preferate?
Cred ca Woody Woodpecker. 
3. Pe melodiile cui ai crescut “mare”?
Cine le mai stie? Nu-mi prea placea muzica din vremea aia. Stiu ca ma uitam la emisiunea in limba maghiara foarte des fiindca dadeau rock, da' n-as putea sa spun cine si ce canta.
4. Ce amintiri îți trezește guma Turbo?
Amintiri zero, n-am consumat guma niciodata. O singura data, doar din curiozitate, am incercat niste guma tigarete. Avea gust placut dar nu mi-a placut niciodata sa mestec. Asa ca m-au pierdut de client, nici azi nu mestec.
5. Cum ți-ai descrie copilăria în 3 cuvinte?
Fara griji = Fericire.

Ca si Vienela sunt curioasa si eu sa aflu ce fel de copii au fost: Aura Rusu, pandhoraa, AnielaMuTuLiCă, addicted, Moravuri, De vorba cu viataidei şi idei.
Oricine altcineva doreste sa preia leapsa e invitatul meu.