Diavolița

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/liceu

sursa

Sub cearșaful galben-pai din patul larg, matrimonial, se ascundea un trup mic, abandonat complet somnului. I se ghicea fragilitatea prin țesatura fina. Aproape pierdut intr-un noian de bucle castanii, căpșorul, cu ochii inchisi, odihnea, sucit putin spre stanga, intre mânuțele cu rotunjimi copilaresti. Prin fereastra larg deschisa ce da inspre terasa, isi facea de lucru un manunchi de raze calde de soare. Glasuri de pasarele si zumzaieli de gaze se inganau in arome tari de rasina si de verde proaspat ce invaluiau și parfumau până și aerul din camera de hotel. Pe măsuță, flori de câmp multicolore, intr-un pahar de sticla groasa. Era vreme de iulie superba nu ca anul trecut cand, spre final de iunie, se intamplase ceva rar. Ninsese.

Părintele

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/liceu

De la nici cincisprezece ani, baiatul stia c-o sa fie popa. Ma rog, preot, cum se spunea oficial dar el tot la popa Ilie al lor era cu gandul, tot asa se vedea si el. Oamenii il ascultau si-l respectau pe popa Ilie fiindcă era om bun. Il ajutase si pe el sa se pregateasca pentru seminar si-l ajutase bine. E drept, era ceva neam indepartat de-al mamei asa ca in familie inca de cand Florin era micut, de vreo 8-9 ani, incoltise in capul tatalui ideea transformata in dorinta, peste tot marturisita, ca baiatul ar fi bun de popa. Cu cartea se descurca foarte bine, avea ceva ureche muzicala si oleaca de glas. Tocmai bun pentru viata de cleric. Chiar si cu nazdravaniile se descurca bine viitorul seminarist dar tatal stia ca, odata intrat in sistem, un baiat se mai disciplineaza. 

Aripioare de cal

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/liceu

HAPPY WEEKEND! - Ediţia 14 este gata de start! Deci, dacă este weekend, este:

Tot ceea ce trebuie sa faceţi este să postaţi, în cursul weekend-ului (SÂMBĂTĂ şi DUMINICĂ), fiecare pe blogul său, la alegere:

- o fotografie sau o mini-galerie de max. 5 fotografii, preferabil cu legendă (descriere) sau

- 2-3 glume/bancuri/anecdote ori un clip amuzant sau

- 1-2 citate/replici care v-au impresionat/amuzat şi pe care doriţi să le împărtăşiţi şi altora, eventual ilustrate cu o fotografie elocventă.
_________________________________________________________________

         Ce e mic, negru și bate la ușă?       

De câțiva ani, la televizor numai despre criză se vorbește. Orice reportaj, cât de mic, tot la problemele crizei se reduce...Ca și ăsta:

- A, spuneți că sunt cel mai indicat să vă vorbesc despre experiența mea cu băncile? Posibil. Deci...acum cinci ani am făcut un credit la bancă. Voiam. în sfârșit, să-mi iau o casă că eram sătul de bloc. Aveam salariu bun...perspectivele se arătau și mai bune...Am mers la bancă...

Am făcut tot ce trebuia...au făcut și ei ce trebuie...și, iată-ma!

De câte ori în viață e prea târziu?

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/liceu

Nu se mai văzuseră de mai bine de doi ani dar parcă fusese ieri. Cum o văzu, Rodica o întrebă dacă știe despre întâlnire. Nu, nu știa. A, Rodica nu se mira, că se anunțase de abia doar vreo 3-4 zile; îi spusese și ei, la telefon, Angela. "Ce mai făcea Angela?"  "Mai nimic, la fel." O informă și despre locul unde știa că se va ține și îi dădu și telefonul lui Ovidiu, cel care se ocupa, ca să țină legătura cu el. "Dar vii, nu?" o întrebă Rodica. Era peste două săptămâni, sâmbăta. Era OK, îi spuse că se mai gândește puțin dar crede că da. Apoi Rodica, după ce se văitase puțin că nu știe ce să îmbrace, dăduse din una în alta, nu mai termina. Era la fel de vorbăreață ca întotdeauna. De fapt nu se mira, asta e boală permanentă, nu vreuna care să treacă cu medicamente. Mai mirată ar fi fost ca Rodica să nu mai fie așa.

Prima mea iubire

https://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/liceu

[4. Prima iubire sau distilarea prin iubire]

Cu mine multe lucruri s-au intamplat diferit. Chiar si prima iubire.

Îl zărisem cu ceva vreme in urma prin oras. Era un baiat vesel, glumet, dragut. Eram in clasa a opta. Cum viata e mereu surprinzatoare, s-a intamplat sa devenim colegi la liceu, in clase paralele.

Prima iubire el a fost... Nu vedeam pe nimeni, nu ma interesa nimeni altcineva. Asteptand sa ma remarce am ajuns in clasa a unsprezecea. N-am facut niciodata nimic. Doar asteptand... Iar el neavand, parca, habar de existenta mea.

Se spune ca e frumoasa prima iubire. Ca e minunata. Chiar cred ca este asa cu conditia sa fie macar cat de cat impartasita. Fie si doar prin cateva plimbari nevinovate pe stradute, mana in mana si ochi in ochi...

Dupa o tentativa vagă de a incerca sa ma cunoasca intr-o excursie cu liceul, la Sinaia, lucrurile s-au calmat complet. Am ramas unul pentru altul aproape doi straini.

La un moment dat am facut eu un gest, aproape disperat. A ramas fara urmari pentru acel „noi” pe care il speram eu. Nici nu l-a bagat in seama... Nenăscuta relație a murit in fașă. 

A trecut clasa a unsprezecea, la fel a douasprezecea. A venit sfarsitul liceului si banchetul. Fara sa  ma mai astept la ceva, la banchet am avut surpriza sa ma invite la dans. Apoi sa ma invite la o mica discutie, afara.