Showing posts with label pamant. Show all posts
Showing posts with label pamant. Show all posts

Wednesday, December 19, 2012

Miorlăieli de motan răsfățat . . . . . . [WW 51]


        Viziuni pisicești asupra iernii...adică miorlăieli        


Ai văzut că astăzi e gheață peste tot? Hai să-ți arăt!

Uite! Pe unde alergam...

Prin iarba mea...

Pe pământ...

Toată iarba e plină...fir cu fir...

Dar, totuși...parcă e interesantă gheața, chiar dacă nu-mi prea place...

Asta e chiar frumoasă, nu? Parcă e dantelă...

Unde pleci? Mai stai să ne jucăm! Miau!


Mult mai multe imagini și la WW găsiţi la prietena noastra Carmen, iniţiatoarea acestui joc. 



Tuesday, September 4, 2012

Popa Iordache


Alexandru Ciucurencu - Batoza
Preotul satului nu prea era omul Domnului. Mai degrabă al Satanei, ar fi spus mulți dintre săteni, care nu-l prea aveau la inimă. Popa State, taică-su, fusese tot preot, dar ce om!
Ăi bătrâni și-l aminteau încă pe popa State. Agonisea și pentru el, că de-aia era popă, știau ei, oamenii. Da' cînd venea vorba de un mic ajutor, de-o vorbă bună, popa State îi înțelegea pe oamenii lui din sat. Poate de-aia nu se îmbogățise, așa, ca alții, deși nu se chema că era sărac.
Popa State se prapădise de mult, să tot fi fost vreo douăzeci de ani și în locul lui venise feciorul, Iordache. Răposatul mai avusese un băiat, care-i murise de copil, la vreo cincisprezece ani, de plămâni, și popa mult îl mai plânsese. Ionică îi semănase și deși, niciodată nu spusese, pe el îl iubise mai mult.
Iordache, feciorul cel mare, se izbise în neamul preotesei, fată de popă, o femeie aprigă și cam afurisită, cu care nu era bine să-ți cauți gâlceavă. Și popa State își cam găsise de

Friday, March 30, 2012

Un zambet nu costa nimic



Noi, oamenii...atat de multi...cu fiecare zi ce se adauga, devenind tot mai multi pe acest pamant minunat, binecuvantat.
Care ne suporta. Ne suporta cu bune si cu rele...fapt pentru care ar trebui sa-i fim recunoscatori. Noi, toti oamenii...umanitatea ...

Ce este umanitatea? Ce ne face umani? Ingradeste ceva/cineva umanitatea?
O multime de intrebari. Care i-au framantat pe oameni dintotdeauna. Cum dintotdeauna s-au gasit dintre noi si "purtatorii de cuvant" care sa incerce a gasi raspunsurile la aceste intrebari. Ma refer la filosofi care, inca din antichitate, au cautat sa inteleaga si sa explice care este scopul existentei noastre pe acest pamant. Si ce ne face sa fim fiinte unice. Si ce putem face, in sensul de a avea dreptul...si ce nu putem face.
Recunosc, pe mine acest subiect ma depaseste, astfel incat voi incerca sa raspund la intrebarile de mai sus doar din punctul meu de vedere. Al unei persoane care s-a intalnit doar la scoala cu filosofia...sau cu unele lecturi pseudofilosofice,