Showing posts with label sat. Show all posts
Showing posts with label sat. Show all posts

Thursday, July 25, 2013

Fetița fără vacanțe


foto personală
Suntem în miez de vară și de două zile se anunță temperaturi potrivite lunii pe care tocmai o traversăm. Deja televiziunile de știri, neavând pe căldurile acestea prea multe subiecte mai de soi pe care să le discute, o lălăie pe tema caniculei care s-a anunțat. Chiar în urmă cu puțin timp o tinerică realizatoare de la RTV a pus o întrebare, puțin spus puerilă, celei cu care dialoghează, o doamnă Mateescu de la ANM. 

S-au terminat de destul de mult timp cursurile școlare, copiii s-or fi săturat de vacanță. Zic și eu așa, în glumă, căci îmi amintesc perfect, din propria copilărie, că vacanța nu era niciodată de ajuns. 

Noi, cei care știm exact ce înseamnă vacanțele adică distracție, joacă, uneori tabere, excursii sau sejururi cu părinții în locuri frumoase, putem cu greu să ne imaginăm și să înțelegem cum era vacanța unei fetițe de la țară, singura fetiță dintr-o familie de țărani cu câțiva copii, cu ceva pământ, cu animale, cu curtea plină cu orătănii de toate neamurile, vreo 2-3 câini și vreo două familii de pisici...acum peste 60 de ani. Asta ca a să fie peisajul cât mai complet.

Tuesday, September 4, 2012

Popa Iordache


Alexandru Ciucurencu - Batoza
Preotul satului nu prea era omul Domnului. Mai degrabă al Satanei, ar fi spus mulți dintre săteni, care nu-l prea aveau la inimă. Popa State, taică-su, fusese tot preot, dar ce om!
Ăi bătrâni și-l aminteau încă pe popa State. Agonisea și pentru el, că de-aia era popă, știau ei, oamenii. Da' cînd venea vorba de un mic ajutor, de-o vorbă bună, popa State îi înțelegea pe oamenii lui din sat. Poate de-aia nu se îmbogățise, așa, ca alții, deși nu se chema că era sărac.
Popa State se prapădise de mult, să tot fi fost vreo douăzeci de ani și în locul lui venise feciorul, Iordache. Răposatul mai avusese un băiat, care-i murise de copil, la vreo cincisprezece ani, de plămâni, și popa mult îl mai plânsese. Ionică îi semănase și deși, niciodată nu spusese, pe el îl iubise mai mult.
Iordache, feciorul cel mare, se izbise în neamul preotesei, fată de popă, o femeie aprigă și cam afurisită, cu care nu era bine să-ți cauți gâlceavă. Și popa State își cam găsise de