Wednesday, January 15, 2014

Mizeria de sub preș


Billy Wirth
  • Bătăi crâncene în săli de clase, pe holuri, în curțile școlilor. Între fete, între băieți, la grămadă. Chiar între profesori și elevi. 
  • Cadre didactice care parcă au uitat că trebuie să aibă o anume conduită...
  • Persoane care s-au infiltrat în sistemul de învățământ ca profesori pe baza unor diplome false...
  • Tot în școlile românești, scene și intrigi demne de Red Shoe Diaries. Red Shoe Diaries e o celebră dramă romantico-erotică din 1992 și care mie mi-a oferit întâlnirea cu un actor cu un farmec deosebit, Billy Wirth. Ca o paranteză, dacă poate fi găsit pe undeva, filmul chiar merită văzut...
  • Școli de "fițe" unde părinții au impresia că ai lor copii vor învăța carte pe măsura banilor pompați în școlile respective. Cu voie și, mai ales, fără voie. M-am mirat că învățătoarea care-i apostrofa pe părinți că nu pompează suficient, adică atat cât să-i "reprezinte" corespunzator, nu avea și un bici în dotare. Un bici ar fi întregit tabloul. Iar școala de fițe arăta destul de comun, cam ca orice școala din orice oraș din România. Cu deosebirea că în restul școlilor, cele care nu-s de fițe, pedagogii nu au tupeul și nesimțirea să oblige părinții să cotizeze cu atat de multe milioane. Inca am dileme. Nu stiu ce era cu fițele. Poate erau ale cadrelor didactice de acolo.
  • Bacalaureat cu cântec în fiecare an. La fel, admiterile la unele facultăți. De exemplu așa cum a fost admiterea din 2012 la Facultatea de Medicină din București...
  • Mult trâmbițata și așteptata modernizare a învățământului nostru nu se intâmplă. Fiecare nouă conducere a Ministerului dărâmă ce a încercat a construi cealaltă, mai bine sau mai puțin bine. Ca să-i dea cu tifla anterioarei.   

Mizeria de sub preșul sistemului de educație românesc iese în fiecare zi la iveală... Tot mai multă, tot mai urâtă...
Nu ar fi de mirare sa apară și pistoalele în școli.

Oricum, trăiască telefonia mobilă! În sfârșit, cred că i s-a descoperit adevărata utilitate pentru că majoritatea fenomenelor de mai sus așa au ajuns la ochii și urechile noastre: prin intermediul înregistrărilor/filmărilor ascunse. Înainte ajungeau doar zvonuri.

Învățământul românesc e în cădere liberă. Ceea ce se întâmplă e perfect pentru tabloide. Ministerul ar face bine să facă ceva, să stopeze nebunia dar nu știu dacă va fi capabil. Asta pentru că întreg sistemul educațional e cangrenat. Azi a apărut o informație/denunț despre un secretar de stat din cadrul Ministerului care avertiza conducerea unei școli să se abțină de la șpăgile conexate cu bacalaureatul...

"Copiii români sunt încărcați cu materii atât de multe și atât de diverse, încât nici profesorii, nici școlarii nu se pot orienta în capetele lor. Acești copii nu învață nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu și judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila și scârba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate școalele la noi. Vezi tineri care au învățat latinește, grecește, istoria universală, logică și psihologie, științe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul și… cu toate astea, nu știu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit școala au uitat tot”
Deși poate părea straniu, sunt vorbe scrise de marele poet și jurnalist Mihai Eminescu în ziarul Timpul, la 25 octombrie 1878. 

"Toate-s vechi...", vorba poetului. Nimic nu s-a schimbat. De peste 130 de ani...

Însă tot Eminescu dă soluția. Pentru că mai spunea că "Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat.



31 comments:

  1. Am scris si eu ceva legat de sistemul de invatamant, si chiar mi-ai citit gandurile. Fiind in sistem stiu cum merg lucrurile, si sincer am ajuns la un dezgust exacerbat fata de meseria pe care am ales-o pentru ca am considerat ca ma reprezinta. Am ajuns la acest dezgust pentru ca parinţii, copiii, inspectorii, si cei de la minister ne privesc ca pe niste marionete. Nu se face nimic pt modernizarea invatamantului, si suntem tarati in mocirla pentru cei care au uitat sa isi practice meseria. Iar ceea ce a spus Eminescu ma face sa cred inca o data ca geniu e prea putin spus despre acest OM, eu cred ca el a venit de undeva din alt veac, pentru ca a fost mult prea bun pentru lumea in care a trait.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Am sa vin sa citesc. Eu am dorit sa marchez cumva aniversarea nasterii marelui poet. Faptul ca era preocupat de invatamantul romanesc il releva ca pe un om puternic ancorat in realitate, preocupat de mersul lucrurilor si indurerat de faptul ca multe nu mergeau bine in tara nici pe atunci...
      Iti inteleg frustrarile, nemultumirile legate de subiect. Multiplele, aproape nesfarsitele scandaluri ce apar zi de zi si pe mine ma intristeaza. Iar pe mama mea, ca fost cadru didiactic, si mai mult.

      Delete
  2. Am reţineri mari la acest atac împotriva profesorilor. Furia trebuie îndreptată spre ministru, un politician, deci un un individ corupt. Dar mi-ai dat o idee de articol.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Imi pare rau daca asta ai inteles. E vorba despre sistem, nu despre profesori. Mai citeste articolul o data, te rog. :)
      Dar ma bucur mult ca ti-am fost muza :)

      Delete
    2. Gheaţa e mult prea subţire, dragă Elly. Oamenii înţeleg ce vor dintr-o astfel de postare.

      Părerea mea este că se încearcă o denigrare a tuturor instituţiilor. Preoţii sunt corupţi, doctorii sunt nepăsăstori, poliţia este incompetentă şi profesorii, mai nou, sunt şpăgari. În realitate, în orice domeniu, există incompetenţi, indiferenţi şi oameni care pretind diferite atenţii pt. activitatea lor. Asta nu înseamnă că toţi sunt aşa. Sunt medici extraordinari care au fost forţaţi să plece din ţară, preoţi care adoptă copii şi se implică în diferite acţiuni caritabile, poliţişti - eroi şi profesori care-şi fac bine treaba, în ciuda a tot ceea ce se spune despre ei, sunt oameni îndrăgostiţi de profesiile lor, oameni care sunt capabili să se sacrifice. Dacă cei din mass-media nu ar fi atât de ocupaţi să promoveze toate scursurile societăţii şi ar căuta subiecte care merită atenţia noastră, poate România ar mai avea o şansă. Presa trebuie să corecteze, să ofere modele, să ajute, nu să inventeze tot felul de tâmpenii pt. a ,,se vinde''.

      Delete
    3. Materia e mult mai aerisită ca pe vremea părinţilor noştri, examenele sunt mult mai uşor de trecut, iar profesorii sunt, în mare parte, aceeaşi - unii mai buni, alţii mai puţin buni. Însă ceva s-a schimbat, li s-a luat dascălilor orice urmă de demnitate. Elevii îşi cunosc foarte bine drepturile şi nu au noţiunea de responsabilitate. Este imposibil să lucrezi cu persoane care cred că nu au nimic de pierdut. Iar părinţii, fac şi ei ce ştiu mai bine, aruncă vina pe profesori pentru neputinţele lor. Dacă cei 7 ani de-acasă ar mai exista, situaţia ar fi cu totul alta.

      Delete
    4. Ca şi prof. de socio-umane, mi-aş dori o programă mai lejeră, un manual foarte bun, complet, pe înţelesul elevilor, cu texte atrăgătoare. Mi-ar plăcea, de asemenea, să am posibilitatea să utilizez metodele moderne de predare-învăţare, fără să fie nevoie să renunţ la plata facturilor în favoarea materialelor utilizate la clasă. Mi-ar plăcea să am elevi care ştiu să salute, care ştiu să vorbească, elevi care ştiu cum să se comporte într-o instituţie de învăţământ. Mi-ar plăcea să fim aliaţi în actul învăţării pt. că numai aşa putem câştiga.

      Delete
    5. Laura, ai scris multe aici si bune, dar crede-ma, abia cum ajung sa vad. Abia am timp cand si cand sa raspund la comentarii. N-am vrut sa dau in profesori, desi vad ca s-a mai inteles si asta.
      Am facut doar o paralela intre doua secole si perioada in care traim n-a prea avut castig de cauza. Total de acord cu situatia din invatamant mai ales ca am o mama cadru didactic, acum fost. Pe mine ma doare si raman uimita ca se intampla povesti ca acelea despre care scriu in introducere. Era insa nevoie de ele ca sa pot scriu ce aveam de scris. Nu imi propusesem sa aduc in prim-plan povesti pozitive desi acelea predomina, desigur.
      In fine, nu cred ca situatia se va remedia curand... Nu ca sa te descurajez dar cam asa este.

      Delete
  3. Îți dau dreptate în tot ceea ce afirmi aici. De ce crezi că mi-am dat demisia din învățământ?! Și câți m-au blamat atunci, că eu , titulară fiind, dau cu piciorul postului, bla bla...Dar nu s-au gândit o clipă că am niște motive, despre care nu voi povesti aici. Și care nu țineau nici de morala mea, nici de pregătirea mea sau de notele, exclusiv maxime, pe care le-am obținut atât la titularizare, la Definitivat, cât și la Gradul Didactic II. Mergeam către Gr I, când ...când am plecat. Pentru că nici directorii, dar nici cei care-i susțin (cam prin aceleași metode, niște lingăi din corpul profesoral, care se dau bine cu directorii, la fosta mea școala mea era una care e bine mersi și acum, tot acolo, da, n-a pățit nimic) nu-s mai onești. Nu generalizez, dar cunosc prea multe cazuri. Profesorii, umiliți din cauza salariilor mici, mai dau și peste câte un șef cu studii mai puține, termintate te miri pe unde (așa-zisele completări de studii), șef care are impresia că școala e imperiul lui personal și care aruncă cu injurii exact în cei care-și văd de treabă. Eu eram obligată să fac articole de design de identitate pentru școală, foarte bine, dar degrevată de ore pentru a le termina, că mă prindea ora 20,00 în școală, eram apoi mustrată că n-am intrat la ore. Nu se găsea nimeni să mă înlocuiască, în timp ce făceam o muncă ce ar fi costat școala milioane de lei. Și pe care mă obliga conducerea să o fac. Îți poți da seama??? Și dacă cei ce-și văd de treabă mai au ghinionul să fie deștepți și nesupuși (căci nu te poți supune prostiei și incompetenței) se creează o adevărată cabală împotrivă-le. Am deviat un pic de la subiect, dar tot de învățământ și școală ține. Și uite de ce mă bucur că mi-am lăsat fiica să-și urmeze vocația, să intre cu brio într-un liceu de arte, mai puțin fițos, dar sper că mai sincer și mai harnic, ca să-l personific un pic. Sper ca măcar aici , datorită unui director pe care-l văd vertical și cinstit, lucrurile să meargă bine și foarte bine.
    Elly, bună treabă faci, mai rar, dar la zi. Te pup, seară frumoasă!

    ReplyDelete
  4. Un articol inspirat, draga Elly. Sistemul de invatamant e acelasi, de ani de zile. Se tot discuta de reformare ori schimbari insa ele sunt doar de forma si nicidecum de esenta. Cantitatea de informatie, cat mai diversa, are darul de a nauci elevul si parintele deopotriva. Nu se merge pe un invatamant vocational. Se merge in schimb pe ideea ca elevul trebuie sa stie de toate, ca sa aiba cat mai multe optiuni. De aceea, absolventul de liceu ori facultate se trezeste cu o diploma care, de cele mai multe ori, nu are acoperire in realitate. Pentru ca angajatorii stiu lucrurile acestea, ei prefera angajati instruiti si cu experienta si e normal sa se nasca frustrari intre tinerii care vor sa se angajeze, pe baza studiilor facute, dar fara experienta.
    Dincolo de acest aspect, scoala cultiva o anume atmosfera, cum e cea redata de "stimabila" diriginta. Nu spun ca toate scolile sunt asa, dar am auzit de multe ori, parinti plangandu-se de "cotizatii" dar si de notele luate de unii dintre colegi, pe alte criterii decat cele ale calitatii instruirii lor. Mi s-a parut scandalos ca, profesoara cuiva sa pretinda, ce anume sa i se cumpere de "Mos" ori de 8 Martie, bijuterii de aur ori nu stiu ce obiecte valoroase. Singurul lucru care ma bucura este ca, in sfarsit, parintii s-au saturat de dat spagi si au facut ceea ce trebuia. Au scos la lumina aceasta problema. Poate ca e un pas pe o directie buna si chiar vom vedea ceva schimbandu-se aici.

    ReplyDelete
  5. Hm... Sistemul de invatamant ar putea fi numit, cred, oricum, dar nu "de invatamant". Din fericire mai sunt dascali care reusesc sa faca față... Cat or mai reusi si ei.
    Pe vremea lui Eminescu era la fel... Si in urma cu 40 de ani era la fel (poate la o scara mai mica - poate! - si mai mult la nivel de zvonistica dar altfel cunoscut bine de persoanele direct implicate - si fara a generaliza). Cunosc o fosta invatatoare care obisnuia sa faca vizite la domiciliul elevilor din clasa ei si zicea: "imi place oglinda aia; imi place aia sau ailalta...; nu mi-o dai mie?" Parintii care se incumetau sa refuze se trezeau ca le sunt hartuiti copiii de invatatoarea respectiva... Altele nu cereau, dar dadeau de inteles ca vor si se manifestau in consecinta si daca li se dadea si daca nu... Cat despre ceea ce se invata... mi-e groaza sa deschid manualele de... aritmetica ale elevilor de gimnaziu! :))
    Ceea ce este stim si nu ne place. Chestiunea centrala este: cum schimbam in bine? Cine ar trebui sa inceapa?! Cred ca si ceea ce ar fi de facut se stie, dar... trebuie taiat in carne vie si nu stiu prea multi dispusi sa faca sacrificii - si ii inteleg: au copiii la scoala, intr-un caz; au familii de intretinut, in alt caz; au interese politice - alte cazuri s.a.m.d. Altfel spus: ramane cum am stabilit sau... las' ca-i bine si-asa rau! :(
    Seara minunata sa iti fie! Pupici! :)

    ReplyDelete
  6. Scoala, sistemul scolar...nu mai pot fi salvate pentru ca fiecare generatie isi da interesul si mai putin decat precedenta, evident, exista si exceptii, dar nu despre ele este vorba. In scoala inca din primara pana la liceu se invata lucruri inutile, lucruri de umplutura. Eu consider ca programa scolara ar trebui facuta astfel incat elevul sa-si poata alege ce vrea sa invete...sa existe discipline de baza obligatorii: romana, mate si limba straina...bine, mate doar pana la un anumit nivel ca si acum...si restul disciplinelor sa poata fi alese de elev in functie de ce il intereseaza. De exemplu eu vreau sa ma fac inginer, ma intereseaza doar matematica si fizica...de ce imi pierd ore din viata tocind filozofie sau geografie sau istorie? de ce mai pierd timpul incercand sa inteleg cum se produc reactiile chimice sau cum se numeste fiecare cm patrat din corp si ce face el la nivel celular? E important sa stii cate ceva din toate, dar pana la un anumit nivel...adica faci 1-2 ani si dupa te axezi pe ce te intereseaza nu iti pierzi timpul inutil invatand sau mai bine zis tocind lucruri inutile cand foarte bine ai putea invata ce te intereseaza...Si nu mai spun ca in scoala nu se predau multe lucruri ce ar fi de folos...

    ReplyDelete
  7. Vorbim adesea despre sistemul de învățământ și îi punem în cârcă toată această situație dezastruoasă și toate relele care se întâmplă. Eu cred însă că vina e împărțită și există un lanț al slăbiciunilor. Politicieni nepricepuți ajunși în funcții nepotrivite lor, profesori slabi pregătiți sau nepăsători, părinți care nu se ocupă de propriile odrasle și care dau șpagă dascălilor. Poate că nu în aceeași măsură, dar toți contribuie la starea de lucruri de acum. Eu cred că ar trebui arătat cu degetul fiecare astfel de caz în parte. Sistemul este un ceva mult prea general și învinovățirea (doar) a lui nu cred că va schimba vreodată ceva.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ceea ce se intampla, cazurile negative foarte mediatizate, vrand-nevrand ofera invatamantului nostru o imagine de ansamblu dezastruoasa. In anii de dupa '89 sistemul de invatamant s-a ticalosit si el, deodata cu toata societatea romaneasca.
      Eu cred ca cine are ochi sa vada, urechi sa auda intelege ca nu toate cadrele didactice recurg la ceea ce-a recurs doamna de la scoala aceea de fite. Daca cate un cadru didactic recurge la pedepse sunt convinsa ca nu se generalizeaza crezandu-se ca ar face asa toate cadrele didactice. Iar daca intr-o scoala rezultatele elevilor sunt slabe nu e de vina doar corpul profesoral. Problemele sunt mult mai complicate. De vina e intreg sistemul care s-a creat. Intreg sistemul cuprinde tot ansamblul minister-cadre didactice-parinti-elevi. Daca s-ar vrea sa se taie coada cainelui, s-ar taia. Nu se vrea sau inca nu se poate deoarece implicatiile sunt profunde, neconvenabile si oricum, Romania e tara lui "merge si-asa". Pana nu va aparea cineva foarte curajos, care sa vrea sa faca schimbari majore, invatamantul romanesc va fi in suferinta.
      De fapt, pornind de la toate aceste probleme am vrut sa realizez un fel de paralela intre Romania noastra si Romania lui Eminescu, ca tot a fost ieri aniversarea sa. Concluzia mea e ca situatia din invatamantul Romaniei de azi l-ar fi ingrozit pe Eminescu..

      Delete
    2. Total de acord, Sonia ! Ai pus corect punctul pe ”i”.

      Delete
    3. La comentariul Soniei m-am oprit si eu, pentru ca a reusit sa spuna exact ceea ce gandesc si eu. Sistemul asta este ceva abstract pentru multi. Spunem sistem si ne spalam pe maini, uitand ca fiecare dintre noi ar trebui sa isi aiba rolul in el si sa il joace bine.
      Surprinzator sau nu, ceea ce Eminescu a spus cu atat de multi ani in urma, in loc sa se fi reparat, parca a alunecat mai jos pe panta autodistrugerii. :(

      Delete
  8. Îmi fac cruce cu amândouă mâinile că am terminat cu şcoala şi că pe vremea mea nu era aşa. Trebuie luate măsuri şi reforme adevărate, dar mă tem că nu există ministrul destul de competent şi interesat de asta. Poate ar deveni interesat dacă părinţii şi copiii s-ar revolta masiv, gălăgios, impetuos şi l-ar soma să-şi facă treaba.

    ReplyDelete
  9. e tragic ce se intampla!
    zic si eu ca Andreia! bine a pe vrem,ea mea nu era asa....:)
    insa am un copil la scola. a invatat si in Ro pana in clasa a 5 a. de la a 6 a pana acum, in primul an de liceu a studiat si studiaza in It. am fost tare uimita cand a venit acasa cu 6 la desen, 6 la sport, 6 la muzica. cum 6 daca in Ro cinci ani a avut numai 10? apoi am inteles ca primeste nota pe care o merita!
    in fine, sunt o gramada de lucuri de discutat. e diferenta de la cer la pamant.

    ReplyDelete
  10. Mi-a placut ca ai mentionat ca telefoanele mobile si-au facut in fine utilitatea :) utilitatea de a dovedi ce se intampla in anumite conjuncturi in care ai o anumita parere ca pe urma divulgandu-se sa ramai stupefiat.
    Avem nevoie de mentori. Avem nevoie de oameni intelepti asa cum i-am avut in istorie, iar multi au vrut sa ii treaca in uitare...
    Geniul romanesc poate salveaza in ultima clipa mandria romaneasca

    ReplyDelete
  11. Mie mi se pare ca tinerii au cam luat-o razna peste tot. Ma uit uneori pe strada la cum sunt imbracati, la cum arata, la comportament si parca ma conving din ce in ce mai tare...Poate oi fi imbatranit eu, nu stiu. Poate ca este si vina parintilor, a educatiei, a societatii in care traim.
    Cat despre invatamantul romanesc, sunt multe de schimbat sau de aranjat, sunt de parere ca banul dicteaza, cu el iti cumperi cate diplome vrei. Ce faci cu ele?! Nu prea faci nimic, dar se pare ca e o tendinta la moda sa le ai si apoi sa lucrezi ca ospatar la McDonalds :D.

    ReplyDelete
  12. Nu mai am copii la scoala si chiar nu stiu cum este acum la scoala in Romania, cred ca mai bine ma abtin la orice comentariu!
    Dar tie tot îti doresc un început frumos de weekend!
    pupici!

    ReplyDelete
  13. Eu am copii şi am fost şi profesoară. Aşa că doare, ca şi pe mama ta. Problema este într-adevăr foarte complexă şi prima schimbare importantă ar trebui să fie la programele şcolare, care sunt prea stufoase şi învechite. După care, salariile şi calitatea dascălilor. Dar sunt şi oamenii care-şi mai fac meseria şi care merită respectul nostru, chiar dacă unii au ajuns să depăşească orice limită a bunului simţ. Este bine că au dat-o afară, că nu la şcoală era locul ei.
    Elly, leapşa este cea cu dorinţele din acest an, cu o postarea înaintea celei despre cărţi. Dar dacă vrei şi poţi şi dacă îţi place cealaltă mai mult, nu-i bai.
    Week-end plăcut să ai!

    ReplyDelete
  14. stii care e problema? tara e bolnava si nu se mai face bine niciodata.

    ReplyDelete
  15. Of, am scris si eu ceva despre materia predata si ce haotica e! Eu experimentez in fiecare zi prostia din manuale. Da, chestia cu telefonul mobil pare amuzant de potrivita pentru a surprinde ce e ascuns sub pres, cum zici tu. Daca eram parinte, veneam eu cu biciul la nebuna aia. Inteleg sa-mi ceri dar fa-o civilizat, cu modestie, cu umilinta chiar...

    ReplyDelete
  16. O realitate atât de tristă şi gravă. Dacă nici şcoala nu mai merge, ce speranţe de viitor să mai avem, dacă tocmai pregătirea şi formarea generaţiilor de mâine este sortită eşecului? Este un lanţ al slăbiciunilor în întreaga societate românească şi toate sunt în cădere liberă, după cunoscutul principiu al dominoului: una răstoarnă pe cealaltă. Şi reabilitarea trebuie să pornească de undeva, iar şcoala ar putea fi un punct de plecare. Problema e că cei care vor să facă "reformă" sunt cei mai nepotriviţi oameni, care doar mimează schimbări de formă, nu şi de fond. În primul rând trebuie făcută o mare "curăţenie" în sistem.
    Numai bine, dragă Elly! :-)

    ReplyDelete
  17. Draga Elly, Eminescu este infricosator de actual indiferent ce ai citi scris de el, poezie, proza, articole, orice. El n-a fost ipocrit, a spus lucrurilor pe nume si l-au interesat toate domeniile societatii, de la politica si istorie pana la educatie , morala, filosofie si arte. N-a ramas nepasator la nimic. N-a fost nici superficial, nici idealist, nici moralist, a fost omul complet, integru, reactionand cu durere si revolta amara la toate vicisitudinile vremurilor si societatii. A ramas atat de actual fiindca...noi nu ne-am schimbat. Ia orice sistem, educatie, sanatate, juridic, politic, presa, orice doresti si nu poti constata decat aceleasi vicii. Un sistem nu poate avea alte caracteristici decat componentele lui - are doar cate ceva in plus, dar ca esenta este ceea ce este ceea ce-l compune. Noi compunem sistemele. Noi le dam viata. Coruptia generalizata pe care o striga Eminescu nu e alta decat cea pe care o traim noi. Ce-o fi patit poporul asta si cand, nu stiu. Strict despre sistemul de invatamant, care este intr-adevar important fiindca formeaza caractere, nu pot sa spun decat ca vinovatii sunt parintii, nu profesorii. Profesorii se lasa corupti, dar parintii sunt corupatorii, o stiu din experienta anilor mei de scoala, din experienta anilor de scoala ai copilului meu si din interiorul sistemului, la un moment dat. Nu apar profesorii, dimpotriva, ii acuz ca sunt atat de usor coruptibili, dar nu sunt ei initiatorii fenomenului. Un popor care prefera sa plece in alte tari in loc sa construiasca in tara lui unde sunt atat de multe de construit, un popor atat de "receptiv" la ceea ce este mai rau din te miri ce zari, nu insa si la ceea ce este bun, un popor in care orgoliile sunt atat de imense si lipsite de "motive", un popor unde inca e valabil acel "sa moara si capra vecinului" - nu vad cum ar putea schimba ceva in bine. Comunismul a fost rau, dar noi n-am fost mai buni - martor sta Eminescu - nici inainte de comunism. Si asta intr-adevar nu are darul de-a furniza optimism.
    Numai bine iti doresc!

    ReplyDelete
  18. Educaţia românească este distrusă intenţionat, cu concursul factorilor responsabili. Puterile lumii au nevoie de forţă de muncă ieftină pentru outsourcing, adică pentru a-şi degreva propria populaţie de sarcinile triviale. Ori un popor de oameni cultivaţi şi informaţi nu ar accepta niciodată să se înjosească pentru salarii mizere. De aceea ţările considerate înapoiate - printre care şi noi, desigur - sînt voit întreţinute într-un sistem educaţional derizoriu pentru a se putea profita la maxim de masele ce nu şi-au permis educaţie în străinătate sau în instituţiile "de lux".

    Ca atare, să nu ne facem speranţe deşarte, atîta vreme cît se urmează ordine de foarte, foarte sus şi foarte, foarte departe.

    ReplyDelete
  19. Foarte bine ai surprins imaginea invatamantului de azi, ajuns subiect de tabloid. de fapt problemele unei societati se trag din problemele educatiei, din ce in ce mai deficitare. in parte, scoala s-a mutat acasa, pentru a suplini care cum poate minusurile institutiei. nu mai departe de aseara am re-predat istorie de clasa a 7-a, despre al 2-lea Razboi Mondial. si chiar am facut-o cu placere, pentru Ana care mi-a pus intrebari si in final mi-a spus ca as fi buna de profesoara, ca pana atunci nu intelesese nimic din "povestirea" de la clasa, unde nu s-au folosit nici harti, nici macar o schita pe tabla. cum mi-am amintit cat de mult au contat pentru mine mijloacele vizuale cand eram copil, m-am folosit de toate astea, plus cateva filmulete de pe Youtube despre debarcarea din Normandia si despre implicarea Romaniei pe frontul de rasarit, cand a luptat de partea puterilor Axei. Acum pot sa fac oricand o expunere despre istoria celui de-al doilea RM dar, mai important, a ramas si in capsorul Anei ceva...

    ReplyDelete
  20. Eu sunt la cursuri la Departamentul de Psiho-Pedagogie. Sincer, mi-e groaza de ce va urma cand voi ajunge la catedra. Am avut noroc de profesori buni, acum. Inainte aveam profi de genul, intra in clasa, tine polologhie si atat! Noi suntem invatati altfel, nu ne axam pe omul multilateral dezvoltat. Desi unele teorii spun ca si invatamantul vocational ar fi depasit (si totusi tind sa sustin aceeasi idee ca si a Gabrielei) Nu poti ignora vocatia. Nu spun asta pt ca mi-a placut C.R. Motru, ci pentru ca in realitate asa este. In Romania noastra nu te poti desprinde de conjunctura social-istorica si sa vii cu solutii din alte tari. Ok, vrei sa aduci ceva nou, dar trebuie modelat si in functie de reusitele din trecut.
    Insa, sistemul este prea corupt si prea politizat pentru o schimbare in bine. Momentan este un dezastru total, si imi pare rau ca spun asta. Pt ca aici este speranta unui popor. In Educatie.
    Momentan Sistemul nostru de educatie se refera la "dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative" Asta este definitia data oficial, ceva atat de abstract si prost conceput n-am vazut. Omul autonom...adica sa ai o gandire independenta. Pai asta vine natural, nu-i un scop...In fine. Greu de descifrat ce au vrut sa spuna mintile "luminate" prin aceasta definitie pe care trebuie eu sa o invat pt a-mi da titularizarea, desigur.

    Revenind la oamenii din sistem, dau exemplul unei colege, mai batrane, insa... care mi-a plasat mie responsabilitatile ei. Sa o ajut sa faca eseul la psihologia educatiei (practic eu as face toata munca) pentru ca eu sunt mai tanara, si...chipurile am timp. Ea are fete si nu poate, ca nu-i din oras si...
    Aici deja mi se pare deja omul tipic, din sistem, obisnuit sa faca altii pt el. Asa au crescut asa mor. Este un eseu usor, de 2-3 pagini, nu mai mult ni s-a cerut. In doua ore te duci la prima biblioteca, iei o carte, doua si scanezi capitolele care te intereseaza si ai venit acasa, le-ai citit in alte doua ore si a doua zi scrii eseul.
    Eu asa am invatat! Am tehnologie, dar nu ma bazez doar pe internet pentru informatie. Mi-e groaza ca aceasta muiere va ajunge la catedra sa predea si din mana ei nu vor iesi niste oameni formati ca atare. Va face o munca doar pe hartie, doar ca sa bifeze undeva si atat.
    Si stau si ma intreb, cati ca ea sunt in sistem? Cate tanti si neni din astia se invart prin clase cu copii care din clasa aVa stiu mai mult decat stiu ei. Si care ar fi intr-adevar talentati si cu vocatie la o anumita materie dar se pierd datorita unor profesori incompetenti?

    ReplyDelete
    Replies
    1. Cursurile acestea te pregatesc pt. elevii cu un comportament decent.

      Delete