Povești de când eram mică, mică...

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Cairo

Ursuletul Knut

Acum aproape doi ani, novice fiind prin blogosferă, ajungeam absolut aleatoriu pe bloguri diverse ca factura, neavand predilecție pentru un gen anume. Nici acum nu am, se observa usor din eterogenitatea blogroll-ului. Deci, fiind eu mică, mică prin online, de-ți trebuia lupa sa ma observi, am dat peste un personaj. Unul destul de misterios si extrem de locvace. L-am perceput ca pe un personaj desi, eram perfect constienta ca in spatele avatarului neconventional se afla un om real, cu toate curiozitatile si framantarile universal umane. La el, recunosc, exacerbate.

Sărutând norii cu frunzisul lor rebel

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/Cairo

Flori de hârtie - Bougainvillea

- Wow! Cat e de frumos! Sunt coplesita! Vazusem pe site dar e mult mai frumos in realitate.

Si fugi sa deschida larg usa si ferestrele, sa priveasca de pe terasa. Draperiile grele, de brocart cu flori si intarsii aurii nu pareau prea cooperante. Erau uriase dar se ambitionă si le invinse. Cu ceva efort totusi. Prin deschiderea generoasă pătrunse hamsinul uscat si prăfos, nu foarte puternic, aducând, parca mai pronuntat acum, parfumul desertului fierbinte in chiar spatiosul lor duplex. Ramase in extraz, poate doua-trei minute care i se parura doar clipe... Clima din prima vară era cu mult mai placută decat isi imaginase. Temperaturile de 35-40 de grade n-o speriau absolut deloc. Era de-abia luna iunie. Poate in cea de-a doua vară sa fie mai dură clima...

In fata ochilor i se asternea parte din curtea enorma a hotelului, pe care o vazuse in fuga si in timpul traversarii. Era un adevarat parc, plin de verdeata...ici-colo cu cate o bougainvillea, cu florile ei de hârtie, roz-mov sau trandafirii si cu palmierii, cu trupuri fara sfarsit, parca sarutand norii cu frunzisul lor rebel... Superb! Superb!