Monday, July 2, 2012

Minciuna in vorbe si imagini


Sunt pasionata de fotografie. Nu o practic decat la nivel de hobby, desi in ultima vreme mi se tot spune ca as putea incerca mai mult. Le multumesc celor ce ma apreciaza dar nu stiu daca au dreptate. Poate doar le plac fotografiile mele. 

In fine, nu asta era ideea.
Pe blogul meu, mai ales in ultima vreme, fotografia se intalneste cu scrisul. Nu cred ca este gresit. Imi plac ambele. Asta pentru ca eu cred ca am si cuvintele in dotare, nu doar imaginile. 

Vorbele mascheaza realitatea. Alteori mint de-a dreptul. Sau doar evita a spune niste lucruri pentru ca sinceritatea doare. Ori revolta. Ori, pur si simplu, nu suntem pregatiti s-o acceptam in vietile noastre. Eu incerc, din rasputeri, sa fiu sincera.

Imaginile pot minti si ele. Ce vedeti in imaginea alaturata?
Veti spune ca un splendid fir de gladiola. Deci vedeti mult roz. Inconjurat de si mai mult verde.
Daca am postat o astfel de imagine, luand in serios simbolistica culorilor, sunt o persoana iubitoare de oameni, rozul fiind culoarea dragostei, o culoare romantica. Rozul ar mai simboliza si sexualitatea dar si o iubire care prefera tacerea. In inchisori s-au efectuat studii care au demonstrat ca daca celulele se zugravesc in roz, detinutii au tendinta de a se calma. Nu pentru mult timp insa si rezultatul final e unul ingrijorator: explozii de violenta. 

Despre verde numai de bine. Caracteristic pentru persoanele retinute, pasive, usor defensive. Se mai spune ca exprima siguranta si concentrare, echilibru si buna dispozitie. Culoare pentru cei gata sa ia initiativa. Verdele ar mai simboliza speranta. Tocmai buna pentru zugravit dormitorul. Probabil ca un dormitor e in reclama aceea grozava cu Natasa Raab

Relativ la verde am mai descoperit ceva interesant: atunci cand te prezinti la un interviu pentru un job, ar fi culoarea ideala de purtat. Ma indoiesc, mi se pare ca pentru haine nu e cea mai fericita alegere. Si nu am nimic verde. Tocmai de aceea.

Sa mai spun si despre gri? Nu e nimic interesant. Nimic poetic. Griul e culoarea bancherilor. Se spune ca simbolizeaza puterea. Dar celebrii, deja, cercetatori britanici, spun ca griul e culoarea depresiei.

Deci? Despre o fotografie, daca o analizezi in amanunt, ajungi sa crezi lucruri complet deformate. 
Nu eu am pus verdele in fotografie, nici rozul. Nici culoarea gri. Totul s-a "intamplat" asa. O intamplare fericita. 
Dar...trebuie spus ca am facut 5 fotografii. Ale unui numar egal de gladiole. Inconjurate de alte culori. Tot roz si verde in principal, insa restul peisajului fiind destul de diferit. Am ales-o pe aceasta. Se potrivea cel mai bine in peisaj, probabil si cu starea mea. 

Atunci psihologii sa aiba dreptate? Am manipulat realitatea? Sau am ales bucata de realitate potrivita cu ceea ce vreau sa exprim? Sa transmit?
Cu toate astea nu cred ca e real in totalitate ce-ar putea dezvalui despre mine culorile. Cel putin cele din imagine. Doar eu stiu cum stau lucrurile. 

Conexat la ceea ce-am aberat mai sus, pot spune ca am constatat un fapt. Imi place sa fotografiez flori, peisaje, animale, obiecte. Dar lipseste ceva. Un posibil si important subiect. Cu toate ca imi plac oamenii, nu-mi place sa-i fotografiez. Nu-mi place pentru ca in fata camerei foto oamenii mint, acolo nu mai sunt ei insisi. Pe cand florile, motanii, peisajele, casele...da. Poate instantaneele ar fi altceva. Totusi, deocamdata, prefer sa nu. 

30 comments:

  1. Daca intentionam sa-ti ofer vreodata o floare, acum m-am lecuit. N-as rezista sa vad fiecare fir dintr-un buchet despicat in patru :)))

    Imi plac florile: sa le ofer si, mai nou, sa am grija de ele (de cand cu orhideea venita anonim prin curier). Dar perspectiva mea este una holistica. Daca le-as cauta o semnificatie individuala, the magic would be gone.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ma mir ca doar atat ai inteles :) Pari profund.
      Nici macar nu are legatura cu florile postarea. Floarea e doar un pretext. Putea fi un pisoi sau o casa...orice altceva.
      Asta nu inseamna ca vreau sa te conving ca trebuie sa-mi oferi o floare ;)

      Delete
    2. Stii care-i chestia cu comentariile? Nu prea se cade sa le faci mai lungi decat insemnarea care le-a generat (exceptia de la regula fiind Rudolph, care are dezlegare sa scrie romane, fiindca de el nu te poti plictisi niciodata), fiindca risti sa-l eclipsezi pe autor. :)))

      Prin urmare, te rezumi sa punctezi una alta, poate mai destinzi atmosfera, poate mai provoci un zambet.

      Sunt curios de ce-ai tinut sa punctezi ca intre noi exista diferente (faza ca macar in ceea ce priveste bisericile suntem de acord). Asta e tot farmecul umanitatii: niciun individ nu seamana cu celalalt - sectantii carora li se spala creierul fiind exceptia de la regula.

      Delete
    3. Ai dreptate. Dar in ultima vreme am primit multe comentarii total paralele cu postarile...incat incepusem sa cred ca si tu doar te-ai uitat la fotografie :))
      Rudolph ma cam plictiseste ori ma amuza, dar rar. Bine ca nu s-a indragostit de blogul meu! Nu de alta, dar trebuia sa le citesc.
      Adevarul e ca n-am vrut sa crezi ca SUNT diferente la modul divergente. Am zis ca macar prin faptul ca vizitam biserici exact din acelasi motiv, ne asemanam.
      Si n-am vrut sa ramai cumva sub impresia poate neplacuta a neaderarii mele la aprecierea pentru American Pie. Chiar nu mi-a placut. Cum nu-mi place nici placinta de la McDonalds...ori cea cu dovleac... :(

      Delete
    4. Nici mie nu-mi place placinta cu dovleac, ori cea de la McDonalds (eu fiind - o data pe luna - fan declarat KFC; singurul lucru pe care McDonalds-ul il are peste KFC sunt cartofii prajiti)...

      In alta ordine de idei, atat timp cat comentariile sunt coerente si au orice fel de inteles (chiar daca nu la obiect vis-a-vis de articol), pentru mine sunt binevenite.

      Dupa cum spuneam si la Vienela pe blog, e fascinant sa vezi unde te poarta gandurile tale dupa ce citesti gandurile altuia.

      Delete
    5. De multe ori, unde nici cu gandul n-ai gandit :)
      De la minciuna am ajuns la ce placinte ne plac...ori ba :))

      Delete
    6. Am stabilit ce nu ne place. In discutia privind placintele care ne plac... nu stiu daca sunt pregatit sa intru. Din simplul motiv ca eu nu am una anume. Auzi de multe ori "placinte cum facea bunica odata", dar bunica mea facea (cel mai bine) turte la vatra, alba-ca-zapada si invartita - si niciuna nu era placinta.

      Delete
    7. Pai cata vreme ceva nu e in lista cu "nu imi place", putem presupune, pana la proba contrarie, ca se afla in lista cealalta ;) :))
      Hai ca-ti spun eu! Placinte cu branza sau cu mere. Altele nu-mi plac. Si bunica, la fel ca a ta, nu facea niciodata placinte. Traise toata viata la tara si singurele prajituri pe care le facea ea, personal, erau gogosile. Pe cealalta bunica n-am cunoscut-o, habar n-am ce facea si ce nu.

      Delete
  2. Oamenii par prea obisnuiti, prea banali...
    Poza e minunata si-mi place cum se combina vedele cu roz si gri. Ai explicat foarte frumos fiecare culoare in parte.
    O seara minunata! Te pup!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Si acum am in minte postarea ta, aia cu creioanele distruse. Care mi-a placut mie mult. Mai stii?
      Asa am pornit si eu de la o imagine si am ajuns la cu totul altceva. De fapt ideea mea era ca reusim atat de usor sa "fardam" realitatea, in cuvinte sau imagini :)
      Ma bucur ca te-a atras si imaginea. E nonconformista, cam ca mine ;)
      Te pup si eu! O noapte buna!

      Delete
    2. E cum sa uit pozele alea? Doar mi-a distras atentia de la invatat :)) Dar a fost amuzant, m-am destins. :D
      Captarea unor "fenomene" (flori, copaci, pietre, creioane, peisaje, etc) ne face sa zambim si ne transmite o stare de energie :X ne face sa uitam de griji si sa fim traspusi in acea clipa, de parca noi am fi obiectul pozat :D
      O zi magnifica, iti urez! :D

      Delete
    3. Cum e-n vacanta? Cred ca e minunat.
      Merci. O seara buna!

      Delete
  3. :)
    eu ador sa fotografiez oameni....
    imi place sa stau intr-un coltisor si sa-i observ...
    vorbeam zilele trecute cu cineva...am ajuns sa ma bucur mai mult cand ii vad pe altii ca se saruta. ma bucur ca un copil daca ii si prind in poza :P
    te pooop

    ReplyDelete
    Replies
    1. Stiu, Geanina :) Cum stiu si ca te straduiesti mult sa ii prinzi in ipostaze cat mai naturale, ceea ce e recomandat, desigur. Dar ai vazut, cate unii care au simtit ca sunt surprinsi, cat de ciudat se uitau? Eu sigur as fi fost amuzata ca sunt fotografiata. Dar pe fata lor se citea o usoara iritare...ceea ce mi s-a parut ciudat.
      Inca nu am intentia sa-mi fotografiez semenii...poate va veni cu timpul :)
      Te pup si eu!

      Delete
  4. Foarte frumoasa poza, e ceva ce mi-ar place sa desenez. Eu vad o floare care-mi place, si un fotograf bun deasemenea:). Mie imi e foarte greu sa ma exprim, asta nu inseamna ca nu am ceva de spus. Tiparele sunt bune doar pentru croitori. Am vazut psihologi divortati, fumatori, betivi, etc., dar care dadeau sfaturi la altii.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc, Robert!
      Daca doresti, chiar te rog sa o desenezi.
      Si mi-ar placea tare mult sa o postezi apoi la WW! Saptamana viitoare, sa o vedem cu totii. Ce spui? Poti sa faci si experienta alb-negru. Mi-ar placea cu adevarat!
      Spui ca ti-e greu sa te exprimi in cuvinte. Totusi, ai facut-o perfect. Ai sesizat perfect ce am vrut a spune.

      Delete
    2. Parca e Coloana Infinitului. Nu ma grabesc sa o desenez, injectiile cu tramadol au cam devenit apa de ploaie, intr-o luna daca schitez doua foi. Inainte se gaseau si in piata astfel de flori. Multumesc mult de incurajare! Numai bine!

      Delete
    3. Ce frumos ai botezat-o :) Eule am in gradina mea. Am vreo 20 de fire...aproximativ. Mai am si o alta culoare, dar aceasta din fotografie e mai spectaculoasa.
      E foarte bine atunci cand vei putea. Eu voi astepta si, cum ti-am spus, imi face o deosebita placere intentia ta.
      O noapte linistita iti doresc!

      Delete
  5. Si eu sunt un fotograf incepator, si iti dau mare dreptate! Mult mai natural si mai real apare un peisaj frumos, de primavara sau indiferent, intr-o poza. Cum spui, oameni pot minti...si cum fotografia are niste reguli, cum ar fi o poza cu expresia potrivita poate transmite un mesaj potrivit..de aceea mie imi place ca pozele pe care le fac la oameni sa fie doar sustrase din realitate..adica, cat se poate de original...si asa vei simti si tu cand vei incepe cu oameni!:) Caci si eu sunt de aceasi parere cu tine. O zi buna!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Uite ca nu aberam eu chiar de tot :)
      Dupa ce am scris articolul m-am gandit ca va veni cineva sa ma certe :(
      Nu a venit nimeni s-o faca si le multumesc tuturor vizitatorilor mei ca sunt pacifisti :)
      Multumesc mult. O seara faina sa ai!

      Delete
  6. Nu te mai lua dupa cercetatorii britanici. Mie gri-ul imi da senzatia de eleganta.
    Geanina, cea care surprinde instantanee cu oameni, mi-a dat de multe ori o stare de bine cu fotografiile ei. Acolo nu era minciuna, fiecare expresie era unica. Sunt convinsa ca poti si tu, dar la iarna, cand nu vei mai avea flori in gradina. Ar fi pacat sa pozezi acum oameni.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ii luam in ras. Iti dai seama ca nu dau doi bani pe spusele lor :)) Cred ca aia n-au ce face si mai arunca cate-o "pastila" de molfait publicului.
      Ei, Geanina e maestra in portrete. Dar stii pe unde se baga, ea, saracuta, ca sa-i surprinda in ipostazele alea? Numai hainele ei stiu ;)
      Eu inca nu am intentia asta. Dar poate ma voi razgandi...cine stie!?!

      Delete
  7. Fotografiile ar trebui sa pastreze momente, nu chipuri...

    ReplyDelete
  8. :)sunt de parere, ce nespecialista, ca fotografiile imortalizeaza clipa. Secunda aceea, ireversibila, pe care uneori abia am sesizat-o, si le aduce in fata viitorului. Sunt frumoase fotgrafiile cu plante si animalute. Dar cred ca acele imagini cu oameni le dau o alta nota. Incearca sa fotografiezi oamenii cand nu sunt atenti la obiectiv. :) Si inca o sugestie. Oamenii simpli de la tara nu stiu sa se prefaca.

    ReplyDelete
    Replies
    1. :) Inca nu am intentia asta, desi, ai dreptate in privinta realizarii unor instantanee. In refuzul meu de a nu fotografia inca oamenii mai am si alte motive, mai marunte.
      Oricum, nu sunt fotograf adevarat, e doar un hobby deocamdata. Cine stie ce curs vor lua lucrurile? Eu insumi habar nu am :)
      Multumesc pentru sugestii.

      Delete
  9. Postările însoțite cu fotografii, fotografii făcute de autori le ador chiar dacă nu sunt fotografii reușite. Imaginea și scrisul sunt ca pâine și cuțitul.
    Cu privire la oameni, da, încearcă instantanee, mie câteva mi-au reușit.
    Ai fotografiii faine-n blog, felicitări!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu e problema ca nu vreau sa incerc...ci ca inca nu voi face asta deocamdata. Am spus, nu pare sa-mi placa a fotografia oameni. Cand imi voi schimba parerea, probabil voi face si fotografii. Am permis de conducere dar nu-mi place sa conduc masina. Cam acelasi lucru se intampla.
      Multumesc pentru apreciere, Tury!

      Delete
  10. Griul e spectaculos alaturi de rosu si auriu.
    Cea mai modesta rochie gri purata impreuna cu o esarfa rosie si bijuterii discrete de aur, fac o tinuta deosebita.
    Verdele e frumos cand e discret, adica verde jad, verde pal nu altfel.
    Cu rozul nu ma lansez in explicatii, ca eu nu port roz, insa daca vrea cineva sa ma vada facind o criza de nervi imi arata un barbat cu camasa sau cravata roz. :))
    Cat despre fotografii, mie imi pare un lucru bun sa mai incerci.
    Si mie imi place fotografia si ca atare pe unde ma duc fac 40 -50 zeci de fotografii din care postez maxim 7-8 pe blog: acelea care imi par mie cele mai bune. Asa mi-a spus cineva ca iti formezi gustul si ochiul.
    Iti doresc o seara placuta!
    Seara placuta draga Elly!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Melly, nu-i iau in seama pe asa-zisii cercetatori britanici. Ii ironizam. Desigur ca griul e o culoare eleganta. Cat despre verde stins, ca de jad, ai dreptate si am si incercat candva. Nu ma prinde :)
      Desigur, vorbeam despre simbolistica culorilor doar in sensul in care prin culori poti transmite ceva. Cum si printr-o imagine se spune ca se transmite ceva. E drept, insa nu intotdeauna mesajele sunt ce par a fi.
      Cred ca te depasesc, fac mult mai multe fotografii :) Si e foarte greu sa aleg cate ceva...foarte greu.
      Multumesc mult pentru comentariu.
      O zi cat se poate de buna iti doresc!

      Delete