Showing posts with label bunatate. Show all posts
Showing posts with label bunatate. Show all posts

Sunday, December 9, 2012

Într-un miez de zi, cu parfum puternic de ger...


Voia să-și facă un ceai. De tei. Constată însă că în cutie nu mai erau flori. Plecă să caute în cămara casei printre cutiile și pungile cu plante pentru ceaiuri. Căuta pe cea cu flori de tei, culese în vară chiar de el din teiul argintiu din curte.  Miresmele amestecate, din cămară, îi răscoleau toate simțurile. Plantele păstrate în pungi își revărsau aromele uscate dar la fel de intense. În nări îi pătrunse, puternică și dulceag-înţepătoare, o adiere parfumată plăcută, densă, de busuioc. Hmm...Curios...Nu-l simțise pe bunicul intrând... 
- Bunicule...uite punga cu busuioc. Iau cîteva fire? întrebă fără a întoarce capul. Încă mai căuta teiul.
Nu-i răspunse nimeni... Se uită peste umăr. Se simți prost pentru o clipă. Nu-i venea să creadă că doar i se păruse. Bunicul nu era acolo... Doar parfumul de busuioc ce-l însoțea, aproape permanent, pe bunicul era prezent. Poate de la punga cu flori de busuioc...

Găsi, în sfârșit, teiul și ieși. Plecă să-și facă ceai. Vremea era geroasă, se pricopsise în gât cu o ușoară

Monday, April 16, 2012

Timpul întoarcerii...



Au fost câteva zile în care ne-am jucat de-a Paştele...de-a bunătatea, de-a toleranţa şi aproape fiecare am mâncat, cel puţin, cât pentru doi.
Măcar la nivel declarativ, aceste câteva zile ne-am spus că suntem "mai buni". Mai buni nu decât ieri sau alaltăieri...rămânem aceiaşi. Mai buni decât ne percepem noi înşine. Şi e posibil ca mulţi dintre noi să avem o percepţie eronată asupra propriei persoane. Şi facem nişte eforturi aiurea care nu au relevanţă...nici importanţă. 
Ni se pare că dacă am ţinut câteva zile post...suntem mai curaţi.
Ni se pare că dacă am "împraştiat" în spaţiul virtual sau în eter nişte vorbe frumoase ne-am făcut mai simpatici celorlalţi. Uneori (ori de cele mai multe ori) le împrăştiem interesat: vrând să devenim mai plăcuţi unui director, unui şef, unui patron...unui părinte cu care n-avem o relaţie prea bună în restul timpului...unor rude...unei femei...unui bărbat...din te miri ce motive, care mai de care mai meschine. Ipocrizia societăţii româneşti e uriaşă. În zilele acestea, aşa-numite sfinte, ipocrizia se lăfăie pe toate ecranele televizoarelor...pe