Monday, November 4, 2013

Un monument al răbdării



Crizantemele mele - în culmea gloriei
Cine a incercat sa-si adune rapid gandurile dupa un somn de vreo ora si jumatate si acela de dupa-amiaza si a si reusit...il felicit calduros. Mie nu-mi prea iese la ora asta. Poate ca as fi avut mintea mai limpede daca as fi dormit macar cinci minute azi-noapte. Am avut putina treaba, am mesterit ceva ce sper ca voi arata la momentul potrivit.


Saptamana cealalta eram trista pentru decesul soricelului dar nu mai sunt. Nu, nu l-am resuscitat pe bietul mouse, am cumparat altul. Ieftin si bun (sper), negru-carbune si cu o tasta speciala despre aparitia careia nu aveam idee. Despre tasta 2xclick doar de bine. E o gaselnita interesanta, mai ramane sa ma si obisnuiesc cu folosirea ei. In cateva zile am apasat-o de doua sau te trei ori. Functioneaza si inca perfect dar imi pică fisa ca trebuia s-o bag in seama dupa ce am dat dublul click clasic.

A trecut un Halloween iar toamna a depasit si faza octombrie. Da, a fost saptamana in care am sarit in noiembrie si s-a intamplat in mod deloc brutal. Cu cateva raze de soare, as zice, fiindca vremea e inca placuta.
N-am sculptat dovleci dar am sarbatorit si eu prin gradina cu cazmaua, cu foarfeca de vie, cu toporasul...si cam atat desi mai am si alte unelte prin magazie.

Oricum, sunt cat de cat linistita. Am facut aprovizionarea: am luat cartofii pentru iarna, i-am sortat, asezat in saculeti mici si i-am depozitat la locul lor in pivnita. Am cumparat si niste zeci de kilograme de varza. Impreuna cu mama am pregatit-o si pe ea si-am aruncat-o in butoi. De acum, desi n-as vrea, poate sa vina si iarna.  

S-a mai intamplat ca intre timp au inflorit aproape toate crizantemele pe care le avem. Parfumul lor amarui si fresh e deosebit... 


Nu pot sa nu prezint in final o fiinta deosebita, care imi inveseleste zilele. Am si o propunere. Daca se cauta cumva un model pentru un monument al rabdarii, Snow este cel mai potrivit.  

Snow, în grădină, așteptând, cu multă răbdare, să terminăm de săpat

Tot după o săptămână, Anastasia aduce trei mici povesti.

36 comments:

  1. a. Nu e de mirare că a apărut şi un "monument al răbdării". Este în deplină conformitate cu zicala : "tel maître, tel valet". :)))
    b. Treaba cu cazmaua nu-mi place deloc : este solicitat locul care a fost rănit la începutul lui septembrie în drumul spre Constanţa.Sper că s-a cicatrizat şi că i se va acorda mare atenţie.
    c. În ultimii zece ani, am reparat mulţi şoricei de PC.De regulă, se întrerupe unul dintre firele din interiorul cablului, îndeosebi de la intrarea în corpul de plastic, din cauza mişcărilor inerente ale obiectului.Îmi pare rău că nu am cum să ţi-l repar, deşi mă (mai) pricep la electronică...Păstreză-l undeva.Nu se ştie niciodată... :)))
    Cu bine, cu odihnă (totuşi !), şi măcar cu satisfacţia lucrului terminat şi bine făcut !

    ReplyDelete
    Replies
    1. a. Ai dreptate, seamana cu mine. Si eu tot un astfel de monument as putea fi. Am devenit in timp, nu eram asa. :)
      b. Iti multumesc pentru grija dar e OK, rana aceea s-a vindecat, nu ma mai deranjeaza deloc. A ramas doar o cicatrice :)
      c. Am dat doar 15 lei pe acesta, s-au ieftinit mult, nu prea mai merita reparate. Adevarul e ca raposatul a fost mult mai scump. Insa pe acesta l-am luat de pe PC Garage, au produse bune, la preturi convenabile si transport gratuit. De asta o sa am mai multa grija, celalalt a aterizat de cam multe ori pe jos... :)
      Multumesc!

      Delete
  2. mie imi plac treburile gospodaresti
    e frumos sa ai o gospodarie cu gradina. petreci mai mult timp in aer liber iar munca fizica face bine. normal nu la munci grele
    cu soricelul si eu am mai avut probleme. toate ca toate cu soricelul dar eu am descoperit chiar pe telefon niste functii pe care nu le stiam :))
    tehnica avanseaza si trebuie tinut pasul :)
    pisoiul un pisicher :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Asa e dar nu mai e timp de blog :)
      Nu, eu am cumparat acest mouse cu aceasta functie stiind ca o are. Doar ca nu prea o folosesc. Uit de ea desi ar fi utila. Poate sa avanseze linistita ca eu n-o tin in loc. :) Insa nu ma coafeza toate minunile care apar. De exemplu tot nu stiu ce-as face cu un smartphone. Adica mi-ar fi foarte greu sa ma obisnuiesc.
      Pisoiul...e intr-un mare fel ;)

      Delete
  3. Mie imi plac legumele din gradina, carnea pasarilor crescute in curte, dar nu ma omor, chiar deloc, dupa treburi gospodaresti. Sunt lenesa? Din acest punct de vedere da. si totusi e atat de palcut sa vad pivnita plina de legume si fructe aromate.
    Rabdare trebuie sa iau de la Snow, ca mie nu prea imi ajunge a mea.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Rabdarea se invata... :)
      Si eu am patit la fel...am achizitionat-o in timp :)

      Delete
  4. Poi daca nu ar mai veni iarna nu mai ai depozita cartofii unde trebuie, apropo de varza, la butoi?

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ai vazut sa am bebe mic?
      N-am decat un motan...mic :)

      Vai de mama ei...de limba. Asta, asa..."apropo".

      Delete
  5. Un monument de răbdare merită un premiu pe măsură! Deci care a fost??? :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Il primeste zilnic. E toata iubirea mea :)

      Delete
  6. Ce frumoase sunt florile toamnei. :) Si eu ador crizantemele, sunt atat de rezistente, de intens colorate... Si ce bucurie trebuie sa fie sa te trezesti in fiecare dimineata si sa le admiri, intr-o liniste deplina, in propria gradina. :D Cum bine zicea Tina mai sus, Snow ar trebui sa ne imprumute din rabdarea lui si noua. Eu, de exemplu, am ajuns la capatul ei din cauza utilajelor care provoaca un zgomot infernal, de dimineata pana seara, in intersectia unde este plasat strategic blocul meu. Inainte se lucra de zor vara, acum vad ca si-au gasit alt anotimp pentru torturarea locuitorilor: toamna. Curios, dar mereu se gaseste ceva de inlocuit, gaurit, reparat. :(
    Saptamana frumoasa si relaxanta iti doresc, Elly. :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Am mai multe feluri de crizanteme, tufenele...foarte frumoase. Intr-o zi am sa le postez.
      Asta cu lucrarile care nu se mai termina e meteahna romaneasca. Si de ce nu toamna, daca tot exista sanse sa nu dureze? La anul trebuie sa mai aiba oamenii aia din nou ce sa lucreze ;)
      Multumesc, Nice!

      Delete
  7. ma intreb ce-o sa faci la iarna, cand nu o sa mai poti trebalui atat! atunci o sa ai timp, precum furnica, sa te bucuri de toate cele randuite in toamna :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Gsesc eu ce sa fac. Am multe de facut, unele neglijate din cauza blogului. ;)

      Delete
  8. Da, ştiu că faci poze bune, iar grădina ta e un tărâm de basm.
    Dacă în poze apare şi Snow, succesul e asigurat.

    ReplyDelete
    Replies
    1. :)) Ai ce ai cu motanul meu. De bine cred, ca stiu ca ai si tu pisici :)
      Multumesc, ma straduiesc.

      Delete
  9. Muuuulta treaba in gradina - si nu numai! - dar si satisfactii pe masura! Crizantemele fac toamna mai vesela! Iar Snow... Eeeeh, Snow! Ma apuca lenea cand ma uit la el! Si de lene nu duc lipsa! :))
    Spor la lucru! Dar nu "evita" somnul! :) Ia exemplu de la Snow: cand e de stat, sta, cand e de joaca se joaca, dar de dormit nu uita! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Azi am mai sapat putin...noroc ca pamantul este foarte bun dar dn pacate ploile ne-au stricat planurile. Snow doarme oriunde, n-are blog...ce stie el? :))
      Cu somnul...e treaba complicata. Uneori mai resusesc, alteori deloc. Multumesc pentru grija :)

      Delete
  10. Ce prețios ți-e odorul cu ochi albaștri acolo, așteptând în grădină, un superb!
    Abia acum văd și minunățiile de flori...și iar mă întorc la blănița și urechile și codița lui de Snow minunat, muahhh!
    Vă pup pe amândoi, noapte bună! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. E un dragalas. Cu noi cam peste tot.
      Mai avem si alte culori de crizanteme, am sa public niste foto intr-o zi, curand sper.
      Multumesc mult, Mirela! :)

      Delete
  11. Introtdeauna se gaseste ceva de facut prin gradina, asa-i? Dar vine iarna si se linistesc lucrurile...
    Crizantemele si tufanelele imi plac la nebunie, chiar am vazut in ultima vreme prin parcuri. Sunt o splendoare!
    La anu' speram sa avem si noi o gradina de legume, macar una mica. Mi-ar face placere sa trebaluiesc prin ea, sa o vad cum se schimba in fiecare anotimp, sa mananc legume proaspete. Si cel mai important sa-mi sadesc multe flori.... Doamne-ajuta!
    E super simpatic Snow, ii place doar sa priveasca, in loc sa puna labuta sa te ajute :)))

    ReplyDelete
    Replies
    1. Larisa draga, iti doresc, din toata inima, sa ti se implineasca visul cu gradina. Cat de mica tot e frumoasa.
      Snow e un dragalas, ca si Azorel pe care in ultima vreme nu l-am mai vazut. La Castelul Cheverny as fi vrut sa-l vad...strecurat printre acele fotografii superbe :)

      Delete
  12. Beautiful photos!
    Greetings, RW & SK

    ReplyDelete
  13. niste flori minunate, splendide, tare le iubesc ( dupa trandafiri )

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu e de mirare, crizantemele sunt foarte frumoase, Coco!
      Merci, draga mea!

      Delete
  14. Din toate, cel mai mult regret ca nu mai putem pune vaeza aici...

    ReplyDelete
    Replies
    1. "Varza" am vrut sa spun...

      Delete
    2. Varza nu punem nici noi, desi avem destul pamant. Preferam sa o cumparam. Am incercat acum mai multi ani, in vreo 3 ani la rand, dar se umple de viemisori...de la fluturi, desigur. Dar punem toate legumele in afara de varza si cartofi. :)

      Delete
  15. Frumoase crizanteme!
    Doamne, Elly, eu nu ştiu cum rezişti....
    Snow e băiat mare! :)
    Vă pup!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc, Ana! O sa mai postez si altele in zilele urmatoare.
      Inteleg ca nu te simti foarte bine. Imi pare tare rau.
      Snow e in poala mea acum. Doarme dus... Il pup din partea ta :)

      Delete
  16. Varza si muraturi am bagat si eu cu ai mei...bine, eu am ajutat doar la carat =)) Dar se poate spune ca si noi suntem pregatiti din punctul asa de vedere pentru iarna deci...hai cu zapada >:)
    Snow este la fel de adorabil ca intotdeauna...si este si foarte cuminte de il poti surprinde in poze...flocosenia mea nu mai sta locului 2 secunde sa'i fac o poza :))

    ReplyDelete
    Replies
    1. Daca le-ai carat...tot e ceva :) Muraturile le-am pus de mai demult. Cartofii si varza au fost ultimele actiuni :) Nu vreau zapada :(
      Snow e Snow. E foarte cuminte, e ceva extraordinar. Stii cum sta acum in poala mea? Ca un ingeras :)

      Delete
  17. Timpul asta trece atat de repede ca de multe ori mai intreb : eu cati ani mai am sau ce zi e azi....
    E trist! Eu asa percep....
    Frumoase florile tale iar de motanica e tare fotogenic...:)
    Pop!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da, Geanina. Asa imi pare si mie. Trece atat de repede ca nici nu mai stiu cand si cum...si chiar e trist.
      Sunt frumoase, da. Iti multumesc. Te pup si eu :)

      Delete
  18. Cred că la tine găsesc ancorarea aia perfecta in realitate fara fiţe şi extrem de firesc, de natural. De când stau la casa timpul pare altfel structurat. Eu nu am mâţe cuminţi ca Snow al tau, nu mă păzeşte nimeni fără un pic de scandal in jur dar deja mă obişnuiesc. Să vină iarna ...zici? Mai bine nu! Că la Braşov stă 6 luni. Dar nişte crizanteme tot vreau. Tocmai ce s-au uscat unele in vază.

    ReplyDelete