CĂLĂTORIA (Franțuzoaica)

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/scara

După căutări meticuloase, aruncă ultime priviri paginilor. Găsise câte ceva. "Încercuise", (vorba vine), câteva numere de telefoane și adresele, vreo opt-nouă, poate. Le materializase pe o foaie albă de hârtie, cu pix albastru. Era o perioadă aglomerată, miezul verii, vârf de sezon.

Încrederea

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/scara

foto personală

Acum cățiva ani, o clipă de neatenție a mamei mele a dus la un accident destul de urât: o fractură de șold. A ajuns în spital, la ortopedie. Am stat cu ea aproape permanent acolo. Plecam la miezul nopții, mă întorceam dimineața la 6,30-7,00. Timp de trei săptămâni într-un salon cu șase locuri, cam ca majoritatea saloanelor normale de spital de stat. Mama nu s-a plâns de nimic. Doar de dureri, puțin. 

Atent să nu mă lovească

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/scara

A mai zburat o saptamana si ma bucur fiindca a zburat cu tot cu vremea rea. Sau asa as vrea sa cred ca se va petrece pentru o perioada. Deja de ieri vremea s-a imbunatatit vizibil.

Despre saptamana trecuta, cu siguranta cea mai rece si ploioasa saptamana dintr-un inceput de luna octombrie, nu prea mai vreau sa-mi amintesc. Va ramane aici mentionata si poate ca anul viitor va constitui un reper. Nu pot sti acum pentru ca nu stiu nici macar maine ce va fi. Asa cum fusese facuta o prognoză (mda, in sfarsit, anul acesta, dupa o lunga perioada de balbaieli, meteorologii au nimerit-o), a plouat până joi. Inclusiv. De vineri se răcise atat de tare in casa incat nu s-a mai putut fara a da drumul la gaze. Deci am facut si focul in casa la inceputul lui octombrie. Brrrr! 

Imi fac firmă!

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/scara

Pe aripi de vant, printre ploi marunte...penultima saptamana a lui septembrie a zburat si ea. Asa de capricioasa a fost vremea, incat m-a mirat. Total nereprezentativa pentru luna septembrie de la care eu asteptam cu totul si cu totul altceva. Soare, caldura...un fel de vara tarzie. Ce sa mai spun? Septembrie m-a dezamăgit crunt anul acesta.

Am avut o saptamana in care am facut multe si marunte insa daca ma gandesc bine nimic foarte important. Sau poate ca importanta celor realizate zilele trecute se va arata in timp.

Am sa scriu in șoaptă pentru ca in poala mea toarce, abandonat cu desavarsire somnului, micutul meu Snow. E cald, moale, pufos si simt venind dinspre el toata iubirea de care e capabil sufletelul lui de motanel mic.

Cu cizmele prin vișin

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/scara

Suntem în plin Cireșar, așa cum i se mai spune popular lunii iunie. Cât de frumos sună: Cireșar! Peste tot, prin curțile oamenilor, văd cireși ale căror ramuri se îndoaie sub greutatea cireșelor, de obicei pietroase. Mari, roșii, strălucitoare și, cu siguranță, dulci.

N-am nici măcar un cireș. N-am avut niciodată. Ei, lasă, că prea ai de toate, veți zice. Ba să știți că nu am chiar de toate. De pilda nu am nici caiși, nici piersici, n-am magnolii, nici rhododendroni, nici portocali, nici lămâi, nici palmieri :)) ....n-am multe. Nu e chiar gradina ideală. Dar am altceva. Am vișini!

Poate că lunii iunie i se putea la fel de bine spune și Vișinar... Pentru că și vișinii își revarsă bogăția de rod tot acum, în iunie. 

Casa cu...crengi. Și scară

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/scara

              Dar deși cu crengi...nu pare urâtă. Cel puțin în reflexie... :)              

==========================================================================

Postarea participă la provocarea "Reflexii în oglindă", propusă de SorinN.

Dacă dorești să participi, poți publica, într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip cu imagini tip reflexie, chiar și cea dintr-o oglindă retrovizoare.