Saturday, June 9, 2012

Nostalgie dupa Parfumul Teiului meu


Parfumul care imi scalda intreaga curte ma determina ca, la a doua editie (pentru mine), a Clubului Povestii parfumate, sa devin usor nostalgica. Numai astfel se explica de ce, desi dorind sa scriu ceva, am inceput a ma gandi la cu totul altceva ca introducere in tema saptamanii: "Parfumul de tei".
Precum un vis frumos, suav si parfumat, vine catre mine amintirea. Amintirea lui, mandrul tei ce impodobea gradina noastra de flori pana acum doua decenii. Am crescut odata cu el. Copil fiind, imi amintesc ca era firav la trup, caci ii comparam tulpinita cu manuta mea de copil. La inceput era cam la fel de subtirel, pana ce comparatia nu si-a mai avut rostul. Se grabea sa creasca iar intr-o buna zi n-a mai fost copil. Nimeni nu-si amintea ziua cand aparuse in coltul acela de gradina, gradina de flori. Rasarise acolo adus poate de-o adiere de vant, de intamplare. Dar la fiecare mijloc de iunie, ce frumoasa intamplare! Atunci, printre frunza cea deasa isi atarna, cu infinita cochetarie, mii de cercei aurii, ametitor parfumati. Nu stiu cum reusea asa o combinatie perfecta intre argintul frunzelor si aurul florilor. Lunile de iunie din copilaria si adolescenta mea, poarta numele parfumului de tei. Inegalabil parfum, incomparabila senzatie! Peste doua luni se implinesc doua decenii de cand teiul nostru nu mai este. Cand civilizatia a ajuns pe strada mea, teiul i-a cazut  primul victima, facand loc, cu generozitate, unei mici constructii necesare alimentarii cu apa potabila. Oricum, crescuse mult prea mult incat la umbra lui nicio floare nu mai inflorea. Ceea ce imi astampara cumva dorul de el este bucuria ca unul din puii sai a fost adoptat atunci de care vecinii mei, de acolo intreaga mea curte cunoscand, in continuare ametitorul parfum al florilor de tei.

In lumea parfumurilor, teiul isi gaseste oarecum timid locul. Nu exista prea multe produse parfumate care sa ni-l aduca imbracat in delicate flacoane, cum se intampla cu alte parfumuri ale altor flori mai norocoase.
Eu, personal, n-am dat inca peste un astfel de parfum.
Ca o paranteza, cautand niste informatii mai detaliate despre parfumuri cu miros de floare de tei, am gasit o discutie pe eva.ro.club. O doamna din afara tarii se interesa daca cineva cunoaste vreun astfel de parfum. Se dadeau  cateva sugestii, care mai de care mai deplasata incat, la un moment dat discutia este usor amuzanta pentru ca, se pare, putine persoane stiu ce inseamna cu adevarat acest miros. Care mie mi se pare inconfundabil.

Deoarece multe persoane adora parfumurile florale, trebuia să existe si parfumuri cu miros de flori de tei.
Am sa va vorbesc despre unul dintre cele mai reprezentative produse cu acest parfum, ma refer la apa de toaleta Tilleul de la casa d’Orsay (tilleul = tei, lb. franceza).
Contele Alfred d’Orsay (1801-1852) a fost un dandy de origine franceza,  cunoscut ca  fiind "cel mai la moda barbat, in cele mai la moda cercuri din cel mai la moda oras din lume: Londra", cuvinte scrise despre el de catre Nick Foulkes in lucrarea sa "Ultimul dandy: Viata scandaloasa si escapadele Contelui d'Orsay". A fost pasionat de parfumuri. Linia de parfumuri "Parfums d'Orsay" a fost lansata dupa trecerea sa in nefiinta, de baza find o formula originala ce-i apartinea, a unui parfum numit "Eau de Bouquet" mai nou redenumit "Etiquette Bleue", o formula minunata pentru un parfum unisex.

Flacon Tilleul cu atomizor de argint
O versiune timpurie a apei de toaleta Tilleul a fost lansata in 1927 apoi relansata in 1955. D’Orsay a dovedit a fi o casa furnizoare de mirosuri "inteligente" si cu o istorie intreaga in spate.
Versiunea de Tilleul care se afla in prezent pe piata este o o formula usor reinventata, creata de catre  parfumiera Olivia Giacobetti.
Formula contine note proaspete de frunza de lamai, anghinare, pepene verde, flori de tei, cyclame, fan proaspat cosit, lemn de acacia si ceara de albine. Deci notele de mijloc si cele de baza ale acestui parfum sunt date de florile de tei, de aceea Tilleul este considerat a fi reflectarea acestor flori in lumea parfumurilor.
Mirosul de Tilleul debuteaza cu o nota usor fructata, foarte fin continuata de mirosul frunzei de lamai amestecat cu un abia sugerat miros de la notele de ceara de albine, tei si fan. Mirosul de ceara de albine este destul de pronuntat, si recognoscibil doar pentru cei ce au avut ocazia sa adulmece vreodata mirosul de ceara naturala de albine prezenta in lumanarile de ceara naturala. Desi exista pareri cum ca mirosul de pepene verde este coplesitor, nu toate persoanele il detecteaza. Pe final, Tilleul sfarseste cu un predominant parfum de flori de tei.
Este un parfum calm, de purtat in zilele linistite de vara fierbinte. Un parfum unic, proaspat, moale, personal si feminin. Cu o singura ultima remarca: pentru cei ce nu iubesc mirosul de floare de tei, nu este un parfum recomandat.
Deoarece Tilleul nu este totusi un parfum ci o apa de toaleta, persistenta sa in timp este medie ca durata.

Cu speranta ca descrierea apei de toaleta Tilleul este de folos, inchei cu o  minunata strofa din poezia lui Eminescu "Dorinta", ce sugereaza o seara de vara linistita:
"Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada rinduri-rinduri."

Aceasta nostalgica poveste parfumata a fost posibila datorita gazdei Clubului Povestii parfumate, Mirela.

14 comments:

  1. Ce frumos ați descris teiul copilăriei dumneavoastră! Păcat că acum îl păstrați doar în amintire!
    Un weekend plin de miresme ademenitoare de tei! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ma bucur ca ti-a placut, draga mea! E adevarat ca nu mai exista, insa la vecinii mei el continua a trai prin unul din puii sai :) Care acum are peste 20 de ani...deci e un arbore adevarat si foarte frumos dezvoltat :)
      Multumesc pentru urari!

      Delete
  2. Elly, ai scris aici una din cele mai frumoase fraze pe care le-am citit...„Ceea ce imi astampara cumva dorul de el este bucuria ca unul din puii sai a fost adoptat atunci de care vecinii mei, de acolo intreaga mea curte cunoscand, in continuare ametitorul parfum al florilor de tei.”
    Poezie si emoție curată e scrisul tău, m-ai bucurat, mi-ai readus teiul și mie, acel TEI veșnic al copilăriei... Dar tu deja știi asta. Ai un suflet nobil, alături de un chip frumos! Rămâi așa, te asemeni unui tei parfumat. :)
    Cât despre parfumurile aduse de tine aici, vorba aceea: unul și unul, sublime!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Asa este, in fiecare zi il admir. Pentru ca asa cum am spus, e dezvoltat foarte frumos. As spune ca acel pui de tei e acum un arbore mai frumos decat parintele sau :) Asa cum se intampla intotdeauna cu fiii, fiicele :)
      Multumesc mult pentru apreciere. N-as fi scris asa daca nu eram deja coplesita de nostalgie.
      Multumesc si pentru cuvintele deosebite. Mi-au insuflat curaj :)

      Delete
  3. multa emotie in spatele cuvintelor tale...
    parfumul amntirilor din copilarie cred ca ramane cel mai pregnat imprimat in noi si este minunat asa...e parghia care ne duce macar pentru cateva clipa in timpul cand bucuriile erau cu mult mai dese decat suprarile...
    delicat parfum invaluie postarea ta...mi-a placut...

    ReplyDelete
    Replies
    1. Pentru ca m-a doborat emotia...:)
      Cata dreptate ai! Nimic nu se compara cu amintirile si cu ceea ce ele trezesc de fiecare data in sufletele noastre. Odata cu aceasta bucata de amintire am retrait niste episoade care pareau inchise undeva...in urma. Am constatat, o data in plus, ca nu-i asa. Ele sunt la fel de vii...e suficient un mic declic...si ies la suprafata :)
      Multumesc mult pentru apreciere :)

      Delete
  4. Elly, ai un talent deosebit de a ma purta pe aripile imaginatiei inapoi in copilarie.
    Ai ales si o poza pe masura descrierii!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ma faci sa cred ca sunt mai talentata decat deja m-ai facut sa cred pana azi :) Am avut o copilarie minunata, Vi! Sunt momente cand mi-as dori s-o retraiesc :)
      Am pus o mica imagine chiar din acest tei, fiul teiului meu, ca sa-i zic asa. Ca sa arat ca este o frumoasa imbinare de aur si argint, pentru ca este un tei argintiu reprezentativ pentru zona de sud a tarii.
      Multumesc!

      Delete
  5. Frumoasă amintire... Şi descriere...Şi talent.
    Săptămână deosebită!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Iti multumesc din suflet pentru aprecieri. Si pentru urare!
      La fel iti doresc!

      Delete
  6. frumos ai povestit! :)
    si eu am avut tei in copilarie, vreo patru in gradina din fata blocului...frumoase vremuri :).

    ReplyDelete
    Replies
    1. Am redat, cat am putut de fidel, amintirile ce ma leaga de teiul copilariei. Nu stiu cum se face, dar teii declanseaza in noi toti amintiri foarte dragi. Observ ca si cu tine se petrece acelasi lucru :)
      Multumesc mult, Geanina!

      Delete
  7. Teiul e legat de copilaria noastra, orice poveste pe care am auzit-o despre tei e o aducere aminte a copilariei.Si pe strada copilariei mele erau multi tei din florile carora ne facea bunica ceai.Nu lipsea niciodata ceainicul cu ceai de tei.
    Chiar azi am cules cateva flori de tei din teiul din spatele blocului meu ca sa le simt parfumul de aproape.
    Sa ai o saptamana parfumata!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da, asa este. Si cata tandrete si zambete in toate aceste frumoase amintiri!
      Cum spunea Mirela in articolul sau, si mai ales in poezia despre tei, teiul imprastie o magie :) Se simte in aer.
      Multumesc mult. Si pentru urare! O saptamana la fel de placuta iti doresc!

      Delete