 |
| foto personala |
Mai e oare nevoie sa spun cat de mult imi plac florile campului? Eu cred ca m-am nascut sa le iubesc. Imprastiate pe un camp, pe un deal, intr-o poienita montana sau doar pe marginea drumului, exercita asupra mea aceeasi fascinatie.
Campul impanzit de flori e imaginea copilariei mele cand nu credeam, ori poate nici nu stiam ca exista ceva mai frumos. Florile, ca minuscule pete de culoare ce, curios, nu se pierdeau in imensitatea verde a campului sau poienilor, le depistam oriunde, de parca as fi posedat un detector. La fel mi se intampla si azi.
Aveam mai putin de 4 ani cand parintii m-au luat pentru prima oara cu ei la munte, la Sinaia. Mama isi aduce aminte si acum, ca, la sfarsit de iunie aflandu-ne noi acolo, ii scapam din mana si fugeam prin toate locurile cu verdeata sa culeg cate-o floricica ce mi se parea o adevarat minune, extraordinar de frumoasa. Daca era si parfumata, cu atat mai frumoasa mi se parea. Astfel ca, din fiecare plimbare prin statiune sau pe potecutele de printre vile ma intorceam cu cate un buchetel de flori multicolore. Pe cele care se incapatanau sa nu cedeze manutelor mele fragile
si lipsite de putere, ma ajuta mama sa le rup. Cat timp a durat acel sejur, florile din camera nu s-au terminat niciodata.
si lipsite de putere, ma ajuta mama sa le rup. Cat timp a durat acel sejur, florile din camera nu s-au terminat niciodata.
Si povestea s-a repetat, multiplicat, de-a lungul timpului. De cate ori am mers intr-o statiune, intr-o drumetie, excursie.
Mirosul ierbii, mirosul florilor, mirosul spatiilor largi, aerisite, e inegalabil. Campul si florile lui miroase a primenire, a speranta, a zbor, bucurandu-mi ochii si aducandu-mi inima intr-o stare sora cu fericirea.
Cred ca pentru fiecare om ar trebui inventat un parfum. Parfumul amintirilor sale. Ar fi ceva unic. Dar nu cred sa se gaseasca un parfumier care sa poata realiza asa ceva...gandeam candva.
"...sa construiesti dintr-un parfum un templu al amintirii" spunea Paul Valery.
Amintirile mele au un parfum pe care nu pot sa-l exprim in cuvinte. Despre "parfumul amintirilor" asa credeam, ca nu exista. Acum cativa ani insa, am descoperit, cu surpriza, ca exista un parfum, un eau de parfum, care ma transporta in perioada copilariei spre adolescenta. Nu va mai tin pe jar. Este vorba despre un minunat parfum floral. Este inspirat de foarte multe flori, un buchet bogat, si desi nu sunt flori ale campului, mie imi da acea senzatie de libertate, de inaripare. Poate ca si numele are o contributie. Se numeste Paloma Picasso. Paloma inseamna porumbita in limba spaniola.
Parfumul creat de Paloma Picasso, fiica celebrului artist, pare un adevarat autoportet. Paloma a crescut inconjurata de toate parfumurile vremii sale, bunicul din partea mamei fiind parfumier. De aceea taina crearii combinatiilor parfumate nu i-a fost straina. Paloma si-a manifestat de foarte tanara talentul artistic mostenit de la tatal sau, ca designer de bijuterii pentru casa YSL si Tiffany&Co. Pentru Paloma rosul si negrul au semnificatii deosebite: rosul e culoarea sa favorita iar negrul simbolizeaza putere. Elegantul sau parfum, ce-i poarta atat de simplu numele, denota temperamentul mediteranean, dar intr-un mod foarte complex. Complexitatea aceasta părea a-i fi fatala la inceput parfumului in calea sa spre afirmare, comercializarea fiind greoaie. Paloma se temea ca va trebui sa faca schimbari in formulă pentru a fi mai vandabil insa s-a razgandit si schimbarea nu s-a petrecut. Din fericire! Parfumul preferat ai Palomei Picaso este Chanel nr. 5 de aceea ea a incercat sa creeze un parfum pe baza de aldehide.  |
| foto personala |
Notele de fond, cele care-i dau amprenta inconfundabila sunt de mosc, muschi de stejar, ambra cenusie, castor, zibeta, vetiver, lemn de santal.
Parfumul se incadreaza in ceea ce inseamna un asa-numit cipres, parfum elegant floral, un amestec de muschi de stejar, iasomie si bergamota. Parfum perfect pentru o tinuta de seara. Anul sau de nastere fiind 1984, "miroase" puternic a anii '80...
In momentul de fata posed unul in varianta mini. Îl folosesc foarte rar. Doar cand imi doresc sa intru in acel templu...
Aceasta poveste despre Parfumul florilor de camp a fost posibila datorita Clublui povestii parfumate, gazduit cu gratie de Mirela.
Au mai scris pentru Povestea parfumata:
Mirela, CARMEN, LOLITA, Vania, Diana, Florentina,
Intradevar, mirosurile te duc in amintiri. interesante date.
ReplyDeleteBuna, Tury!
DeleteSa ma ierti ca n-am reusit sa raspund la comm. Am avut o zi atat de incarcata...
Pe mine intotdeauna...adica chestia asta functioneaza perfect. Ma bucur ca le-ai gasit interesante :)
Weekend placut!
”Mirosul ierbii, mirosul florilor, mirosul spatiilor largi, aerisite, e inegalabil. Campul si florile lui miroase a primenire, a speranta, a zbor, bucurandu-mi ochii si aducandu-mi inima intr-o stare sora cu fericirea.”
ReplyDeleteRânduri care crează o emoție de-a dreptul artistică, pe lângă amintirile cele mai dragi ție!
Elly, dacă vei avea timp și răbdare să citești vreodată postările mele mai vechi despre parfum, vei descoperi acolo că Paloma Picasso -Mon Parfum (același) e unul din parfumurile mele preferate, parfumul care nu-mi lipsește niciodată, de la care nu fac rabat și pe care îl folosesc cu plăcere și drag oricând. E destul de special, nu-l poți folosi dacă nu-l iubești, se potrivește doar cu cele îndrăgostite de parfum, iar acest lucru l-a mărturisit însăși minunata Paloma, pe care eu o admir din tot sufletul. Un chypre tare, aromatic, care , așa cum foarte bine spui, te poartă într-o lume aparte, într-un templu al amintirii, dar și spre un viitor bun, pentru că același Paul Valery spunea celebra frază, repetată de Coco Chanel :”O femeie care nu se parfumează nu are viitor”!
Superb articol Elly, îndrăgesc tot mai mult ceea ce scrii și ai harul, destul de rar, de a scrie original și atrăgător despre parfumuri, fără a face apel la formule chimice sau alte trimiteri care n-ar interesa. Ești deosebită, permite-mi să te felicit! Mă bucur mult că faci parte din Clubul Poveștii Parfumate, sunt chiar onorată și sper că și tu te simți bine printre oamenii minunați din clubul nostru. Să ai o seară înmiresmată și frumoasă, așa cum ți-o dorești!
Mirela, am sa incerc, desi in ultima vreme stau extrem de prost cu timpul, pe langa diversele probleme. E vara si am multe de facut. Pana prin aprilie era mult timp de blog fiindca nu erau multe de facut prin gospodarie :)
DeleteSa stii ca in materie de parfumuri ma straduiesc sa invat cate ceva. Sper ca stradania e cu folos. Asta ar fi important. Nu cred ca a scrie strict tehnic despre un parfum ar aduce vreun beneficiu, nici macar parfumului :) Cititorilor mei sigur nu. Pentru review-uri tehnice exista site-uri de specialitate. Prin aceste postari eu caut doar sa trezesc curiozitatea celui ce citeste...sa se intrebe ce e cu parfumul respectiv...sau macar cu parfumierul respectiv...
Cat despre ceea ce scriu...nici macar nu am idee ce voi scrie atunci cand incep s-o fac. E spontan...las gandurile si amintirile sa curga :)
Multumesc mult. Toate cele bune si tie!
Elly, s-au scris la această temă 9 povești de o rară frumusețe și originalitate și vor mai fi câteva azi! Mă bucur, deoarece îmi face o mare bucurie să le citesc pe fiecare în parte.
DeleteTimpul e prețios și viața reală are prioritate, blogul fiind doar o parte, să zicem un procent căruia nu trebuie să-i acordăm mai mult decât clipa de relaxare și destindere pe care o merităm. Intru cu plăcere la vreo 10-20 de bloggeri, destul cât să-mi umplu sufletul de frumos, ochii de imagini superbe și mintea de râsete și lucruri care contează.
Mie sigur mi-ai trezit curozitatea. Asemeni ție, scriu spontan și chiar dacă mă documentez temeinic despre subiectele care necesită asta, tot sponatan e firul poveștii, iar cuvintele vin singure, înșirându-se ca nestematele pe-un fr de aur. Așa e și aici, unde citesc cu mare drag! O duminică frumoasă! :)
Multumesc inca o data, Mirela.
DeleteVoi trece azi, ceva mai tarziu pe la toata lumea. Voi citi si voi lasa impresii. Nu pot rata nimic :)
La fel iti urez!
Fara parfumuri, fara flori, fara culori, viata ne-ar fi searbada.
ReplyDeleteAmintirile olfactive sunt cele mai puternice amintiri pe care le dobandim in viata si educatia pe care o primim de la parinti, ne marceaza întreg drumul, in viitor. Cine iubeste florile salbatice, nu este superficial. Si mai mult, este o persoana fericita, pentru cagaseste in fiecare clipa un mic motiv de bucurie. O floricica la margine de drum, un camp colorat, cerul pudrat cu nori... sunt mici bucurii care ne umplu viata!
Esti o persoana delicata si fericita, Elly draga si ma bucur ca te-am cunoscut!
Adevarat, Carmen! Probabil ca n-ar avea niciun farmec...sau am fi inventat mirosurile, culorile daca nu existau deloc...
DeleteIn adancul sufletului, da, poate ca am structura unei persoane fericite. Iti multumesc ca ai vazut pana acolo. Nu e usor lucru :)
Multumesc mult, mult. Si eu ma bucur, de asemenea!
Un sfarsit de saptamana cat mai placut!
Cele mai frumoase flori, florile de camp...
ReplyDeleteDa. Mie mi-au placut banutii aia de aur de la tine :)
DeleteDar...stai asa! Doar florile ti-au placut pe pagina asta??
Ce frumoase miresme de flori de câmp! Și mie îmi place să culeg mereu floricele, să le adun în buchețel și să i le dăruiesc mamei!
ReplyDeleteVă doresc o duminică plină de frumos!
Da, Sara, te cred. Mie si acum imi place sa le culeg :)
DeleteDeci...cred ca si mai tarziu iti va placea la fel de mult.
Iti multumesc si iti doresc o seara minunata!
Am in amintiri o imagine deosebita: mergeam cu trenul, cu multi ani in urma, nici nu mai conteaza spre ce destinatie, iar calea ferata trecea, la un moment dat, printr-un lan de maci; era o imensitate rosie punctata cu verde, care imi staruie pe retina si dupa 20 de ani...Cu ocazia Povestii parfumate de saptamana asta, am retrait acea calatorie...
ReplyDeleteParfumul Paloma Picasso e aroma ultimului an de facultate- licenta mea, in amintire, miroase a Paloma Picasso; intre timp am avut si alte parfumuri preferate, dar acesta mi-a ramas aproape de suflet; din pacate, sticluta s-a cam golit de multisor...
Un sfarsit de saptamana inmiresmat, draga Elly!
Inca ceva care pare sa ne uneasca, macar in gusturi. Ma refer la acest parfum :)
DeleteNu e interesant? Mie imi aminteste de o intreaga perioada de viata...nici nu stiu sa spun de ce. Probabil pentru ca e foarte complex ca note si ma duce cu gandul la multe lucruri si intamplari cu parfum nedefinit :)
M-am tot gandit. Cred ca acel Splendor ar trebui incercat. Am mai auzit de el. Cand voi fi intr-o pasa mai buna cred ca voi face asta.
Multumesc pentru urare, draga mea! La fel!
Parfumul florilor de camp si al ierbii cosite l-am simtit chiar astazi cand am luat-o prin parc spre casa.Parfumul amintirilor mele e cel de lavanda, parfum pe care nu l-am regasit in aceste vremuri.
ReplyDeleteSa ai o saptamana minunata!
Sunt convinsa ca te-a facut sa te simti minunat acel parfum simplu, perfect, ancestral. Intr-un camp cu lavanda nu am avut ocazia sa ajung. Niciodata. Si imi pare rau. Stiu doar lavanda ca parfum, ceea ce sigur nu e acelasi lucru cu mirosul natural de lavanda.
DeleteMultumesc mult! Si tu sa ai la fel! :)
si eu ma intorceam cu buchetel de flori cand scapam din mana parintilor si i-l dadeam mamei. insa mama nu prea aprecia :))
ReplyDeletemi-a placut povestea ta parfumata ....
Abia azi vad acest comm. Mama e innebunita si ea dupa flori. Am mostenit-o :)
DeleteMultumesc mult, Geanina!