Despre dragoste, mai ales despre cea "oarbă". Despre relații, despre mine și despre alte subiecte. După inspirație sau ocazie.
Showing posts with label magazin. Show all posts
Showing posts with label magazin. Show all posts
Saturday, December 7, 2013
Tuesday, October 8, 2013
Love at first sight
http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/magazin
Sunt adevarate mici universuri. Ma fascineaza pentru ca pot descoperi in ele ceea ce nici cu gandul nu gandesti si totodata am ocazia sa fac o multime de exercitii de imaginatie.
Nu am idei preconcepute cum nu cred ca am in nicio privinta asa ca frecventez astfel de locuri, in ele ma simt exact ca-ntr-o poveste. Pe cateva dintre ele le prefer, pe cele mai bine populate, acolo povestea avand mai multe personaje.
Am observat ca s-a dezvoltat chiar un soi de orientare a activitatii. Astfel, undeva stiu ca pot visa chiar la intreceri olimpice daca vreau pentru ca aproape tot ceea ce se afla in jurul meu ma teleporteaza acolo. Un alt mic univers e al gospodinelor sau doamnelor, altul al copiilor sau al adolescentilor. Si obiectele indispensabile noua femeilor, adica pantofii si posetele sunt bine reprezentate, au si ele microuniversul lor.
Labels:
abdomen,
activitate,
incaltaminte,
ma-ma,
magazin,
marfa,
microunivers,
ochi albastri,
pa-pa,
plans,
posete,
poveste,
printesa goth,
ras
Friday, September 13, 2013
Ce se mai poartă?
http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/magazin
Vara aceasta s-au purtat rochiile lungi
Dacă aveți, puneți-le la păstrare! Presimt că se vor purta și în vara lui 2014.
Friday, August 9, 2013
ÎNCHIS
http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/magazin
Undeva, pe-o stradă, într-o vitrină
==========================================================================
Postarea participă la provocarea "Reflexii în oglindă", propusă de SorinN.
Dacă
dorești să participi, poți publica, într-un articol pe blogul tău, o
imagine sau un clip cu imagini tip reflexie, chiar și cea dintr-o
oglindă retrovizoare.
Friday, July 19, 2013
Aparatul meu foto s-a îndrăgostit
http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/magazin
Îmi place să fotografiez. Peisaje în principal. Poate că nu se observă din ceea ce public pe blog fiindcă, de multe ori, ceea ce fotografiez cu ceea ce public nu au un numitor comun din mai multe motive.
Astfel, în timp, am constatat că fotografiile postate sunt fie foarte multe foto macro, fie multe fotografii care spun o poveste. Mică, dar o poveste.
Azi am postat la Reflexii în oglindă o serie de fotografii de la Sibiu.
Saturday, March 16, 2013
Ieri am făcut un test de sarcină . . .
http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/magazin
HAPPY WEEKEND! - Ediţia 11 este gata de start! Deci, dacă este weekend, este:
Tot ceea ce trebuie sa faceţi este să postaţi, în cursul weekend-ului (SÂMBĂTĂ şi DUMINICĂ), fiecare pe blogul său, la alegere:
- o fotografie sau o mini-galerie de max. 5 fotografii, preferabil cu legendă (descriere) sau
- 2-3 glume/bancuri/anecdote ori un clip amuzant sau
- 1-2 citate/replici care v-au impresionat/amuzat şi pe care doriţi să le împărtăşiţi şi altora, eventual ilustrate cu o fotografie elocventă._________________________________________________________________
Toate sunt întâmplări adevărate...
- Nu vă supărați, cât e ceasul?
- 12:15, i se răspunse.
- Hmmm, bizar, e a treia oară când întreb azi chestia asta și de fiecare dată mi se răspunde altceva, zise tipa blondă.
Sunday, January 27, 2013
Verde și roz ... Envy Me
http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/magazin
[ Nóta béne: Ceea ce veți citi nu este un advertorial ci o poveste. ]
- Buna ziua! Cu ce va pot ajuta?
- Buna ziua! zâmbi puțin fâstâcit. De când se știa, domnișoarele care vindeau parfumuri îl intimidau. Habar n-avea de ce fiindcă era un barbat foarte sigur pe el de fapt. Nici nu ar fi putut fi altfel. O afacere nu se conduce decât cu multă siguranță de sine. Aș dori un parfum. O recomandare, eventual. Ceva cu miros floral, fructat. Ceva pink...dacă mă înțelegeți. Ceva de zi, primăvăratic.
- M-ar ajuta mult dacă mi-ați spune pentru cine vă trebuie parfumul. Presupun că doriți ceva de damă dacă trebuie să fie pink dar câte ceva despre personalitate m-ar interesa... continuă zâmbind fata din magazin.
- Iertați-ma, nu mi-am dat seama! Aveți dreptate. De damă, da. Pentru o persoană îndrăzneață, cu personalitate puternică, în jur de treizeci de ani. Știu, nu se prea fac cadouri parfumuri dar am să-mi încerc norocul.
Zâmbind, eleganta domnișoară din magazin veni cu patru flacoane, cu diverse parfumuri. Guess, Gucci, Versace...și înca ceva ce nu-i spunea mai nimic ca nume, Burberry...
Cu gesturi grijulii și foarte delicate puse în fața lui flacoanele rozalii. Apoi întrebă:
- Cu care doriți să încep? Vă atrage vreunul după flacon, nume, fabricant? Să știți că e important...
- Cu acesta. Și indică foarte direct și destul de rapid flaconul de Envy Me, de la Gucci. Avea un feeling că poate fi potrivit. Nu știa de ce.
- OK. Vă felicit pentru intuiție mai întâi. Și fata din nou zâmbi frumos. E o apă de toaletă floral-fructată creată pentru o femeie deosebită. Voi pulveriza puțin aici. Mirosiți, vă rog! Apoi vă mai povestesc câte ceva...
Aproape că nu mai era nevoie să miroase. Dintr-o primăvară târzie, verde și roz, puternic, peste el năvălise un parfum inconfundabil pe care și-l amintea din când în cand. Îmbinat cu nostalgii...de toate felurile.
.........................................................................................................................
- Ce faci? o întrebase. Nu trecuseră mai mult de zece minute de când erau acolo dar i se părea că ea tăcea de prea mult timp.
Erau pe o bancă, în parcul plin de verde. Parc de luna mai...plin de parfumuri și zumzete de primăvară. Dinspre buchetul bogat de bujori roz veneau valuri parfumate. I-l cumpărase din piață, la dorința ei. Curios ce ieftine erau florile in piață... Era obișnuit să cumpere de la florărie. Când se găseau...
- Nimic...plâng. Trebuie să plecăm.
- Abia am venit în parc. Și...de ce plângi? o întrebă aproape revoltat.
- Nuuu, n-ai înțeles... Noi plecăm. Tata a fost avansat și e detașat la o unitate din B. Plecăm curând...aseară ne-a anunțat. Termin acolo liceul...
Cuvintele ei înlăcrimate îl loviseră în moalele capului.
- Nu se poate altfel? întrebase parcă sperând că va primi un altfel de răspuns.
- Nu se poate. Oricum, tata e din zonă. Acolo avem cam toate rudele...
Era în primul an de facultate. O cunoscuse în toamnă, întâmplător, în tramvai. Îl cucerise cu inocența ei, cu ochii mari, negri și cu părul castaniu închis, ondulat atât de frumos, natural. Când ea coborâse, coborâse după ea deși el mai avea trei stații. Discuția se legase atât de firesc...de parcă se cunoșteau de ani. Frumoasa fată era în penultima clasă de liceu.
...Plecase cu familia: părinții și frățiorul mai mic cu câțiva ani. O rugase să-i dea adresa unde vor locui. Ar fi încercat să țină legătura prin scrisori. Numai că ea, mai înțeleaptă, nu i-a dat-o. Ar fi fost o amăgire. Nu-și avea rostul...Înțelesese și el...dar greu.
O avusese în minte și inimă multă vreme. Oricâte alte fete mai cunoscuse parcă mereu căuta în ele pe Dana, fata cu ochii negri și părul ondulat. Cu zâmbet fermecător și cu buze cărnoase...fata a cărei amintire va însemna parfum de bujori roz...parfum de parc în straie de primăvară. De-a pururi.
...........................................................................................................
![]() |
| ENVY me - Gucci |
- ....lansat în 2004. Parfumul are ca note de top bujorul roz condimentat cu piper roșu dar și note de ananas, iasomie, mango și piersică...
Înregistra mecanic ce spunea fata din fața lui. Spusese "bujor roz"...bujorul acela... De aceea alesese acel flacon. Fără să știe...simțise. Trecuseră aproape douăzeci de ani de atunci. Bujorii...ochii negri ai Danei, despre care nu mai știa nimic...parcă erau în fața lui. Zâmbi gândului. Întâmplător sau nu, iubita actuală pe care intenționa s-o ceară în căsătorie, avea părul castaniu ondulat. Și-o personalitate care-l fascina.
Fără să bănuiască pe unde îi rătăceau lui gândurile, fata continuă pe ton profesional:
- Parfumul prezintă ca note de mijloc tot bujor roz, iasomie dar și trandafir. Totul e "îmbrăcat" în mult mosc alb, lemn de santal chiar și arome de tabac care-i dau căldură și îi conferă modernitate. E un parfum pentru femei curajoase, îndrăznețe...
- Mulțumesc, domnișoară. E suficient.
- Nu vă place... Înțeleg. E drept, este și puțin cam scump... Dar vă pot recomanda altceva...
Zâmbetul i se transformă într-un râs vesel:
- Nu v-am lăsat să continuați fiindcă nu mai e nevoie. M-ați convins. De fapt, parfumul m-a convins. Îl cumpăr.
Știa că parfumul va fi potrivit. Rar dădea greș în alegeri. Foarte rar.
Această poveste parfumată a fost posibilă datorită Clubului poveștii parfumate, găzduit cu grație de Mirela, iar tema Parfum parcurilor a fost propusă de Samewhiteblue.
Au mai scris pentru Povestea parfumată următorii:
Mirela, Nina, Vania, Vienela, Silving, Lili, Pandhora, Gabi, Carmen, Minnie, Gandvis, Roxana, Diana, Lolita, Sara, Diana, Lolita, KARMAPOLICE,
Labels:
amintiri,
apa de toaleta,
banca,
bujori roz,
flacon,
Gucci,
lacrimi,
magazin,
note floral-fructate,
par ondulat,
parc,
parfum,
parfumerie,
primavara,
scump,
unitate militara,
vanzatoare,
zambet
Tuesday, January 8, 2013
Un fir de busuioc
http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/magazin
Vecina din stânga vine des pe la noi. Ea e cea care mai lasă poarta întredeschisă de mi-e mie teamă că-mi va pleca aiurea cățelușul. Vine pe la mama, să stea de vorbă amândouă sau cu câte o problemă măruntă. Vara mult mai des.
În casa lor locuiesc trei generații: vecina și bărbatul ei, destul de bolnav, sărmanul, fiul ei care lucrează într-un alt oraș, după un program
ciudat pe care niciodată nu l-am reținut de aceea am și renunțat să-mi mai bat capul, nevasta fiului adică nora vecinei și băiatul lor. Copilul era atât de zvăpăiat când era mic încât nu credeam că va deveni vreodată un băiat liniștit. Până acum vreo 3-4 ani făcea toate năzdrăvăniile posibile și era de-o obrăznicie rară. S-a potolit ca prin minune și am rămas uimiți fiindcă, de regulă, copiii foarte neliniștiți continuă să fie niște adolescenți cam la fel. El nu. Poate că l-a ajutat hobby-ul pe care și l-a descoperit. Crește porumbei voiajori și e foarte pasionat de tot ceea ce ține de ei. E columbofil cu acte, merge cu ei la concursuri...chestii complicate, pe care nu le prea știu dar le mai aflu de la vecina. Cert e că are o mulțime de porumbei care-l costă cam mulți bani, spre disperarea părinților dar mai ales a bunicii lui care, de câte ori vine pe la noi, mai povestește câte ceva despre câte-o cheltuială care i se pare de-a dreptul scandaloasă. Băiatul de abia a împlinit 18 ani. Acum o lună.
Subscribe to:
Posts (Atom)






+EDT+30ml.jpg)