Dupa ce am aflat o buna parte dintre "secretele bine pazite" ale lui Minnie, am avut surpriza sa mai primesc o nominalizare. Chiar de la Minnie.
Nominalizarea vine cu un "award" nou-nout numit "I love your blog!", ca ne plictisisem de cele deja prea uzitate si cu o intrebare doar, nu cu un intreg set de reguli chinuitoare.
Intrebarea lui Minnie pentru cei 15 nominalizati ai ei este: "De ce ti-ai facut blog?".
Nu-i chiar o noutate, am mai scris pe blog din timp in timp despre motivul respectiv, insa de dragul lui Minnie am sa mai scriu inca o data.
Nu-i chiar o noutate, am mai scris pe blog din timp in timp despre motivul respectiv, insa de dragul lui Minnie am sa mai scriu inca o data.
Fiindca am trecut printr-o mare nefericire si nu stiam ce sa fac sa ma ajut eu insumi sa o depasesc, sa supravietuiesc, m-am gandit sa fac un blog. A fost singura solutie pe care am gasit-o. Asa ca, de atunci, oficial din 11 iulie 2011 dar efectiv din 03 ianuarie 2012, ma gasiti
aproape zilnic pe acest blog.
aproape zilnic pe acest blog.
De atunci, desi am intalnit si intamplari nu foarte frumoase prin blogosfera, care uneori m-au facut sa ma intreb ce se intampla cu oamenii, blogul continua sa fie pentru mine o intamplare inca frumoasa. Pe langa persoane care m-au determinat sa-mi revizuiesc putin unele pareri, chiar si despre mine si toleranta mea, in blogosfera am descoperit oameni frumosi si sper sa mai am ocazia de a mai descoperi altii.
Trebuie sa mai spun ca acest blog nu s-a nascut intamplator si nu are un nume ales la intamplare.
Trebuie sa mai spun ca acest blog nu s-a nascut intamplator si nu are un nume ales la intamplare.
El e locul meu secret unde fac terapie, mai precis blogoterapie. Ma tratez prin scris. Nu tot ceea ce scriu este despre mine, scriu despre multe alte lucruri.
Chiar asa spune si descrierea de pe header-ul blogului: "despre dragoste...mai ales despre cea "oarba"...
despre relatii ... despre mine... si despre alte subiecte...dupa inspiratie...sau ocazie..."
Tot aici e locul unde am inceput sa-mi fac public si micul meu hobby, fotografia.
Deci, de ce mi-am facut blog? E simplu. Scrie foarte amanuntit aici. Sau cam la fel si aici. Si pentru ca-mi place sa scriu.
Nu vreau sa considerati acest nou "award" ca fiind o leapsa. Nu va functiona astfel. Doar voi nominaliza inca 15 bloguri/oameni cu bloguri. Din acelasi motiv ca acum doua zile: fiindca pe ele scriu/activează, cu daruire, cu pasiune, oameni la fel de dragi:
Nu vreau sa considerati acest nou "award" ca fiind o leapsa. Nu va functiona astfel. Doar voi nominaliza inca 15 bloguri/oameni cu bloguri. Din acelasi motiv ca acum doua zile: fiindca pe ele scriu/activează, cu daruire, cu pasiune, oameni la fel de dragi:
Ce e minunat e faptul ca peticul asta de hartie virtuala face sa para lumea mult mai mica si ne aduce pe toti mai aproape.Si mie mi-a creat dependenta.;)Blogul tau chiar e deosebit!
ReplyDeleteEste, ai dreptate. E de fapt ceva la care nici nu m-am asteptat.
DeleteCreeaza si dependenta, cu asta nu prea sunt de acord fiindca nu-mi convine. Dar una peste alta, e OK :)
Multumesc, Adelina. Pot spune acelasi lucru.
eee...tu chiar crei sa iau " virusul"?? :))
ReplyDeletein primul rand trebuie sa iti multumesc ca ...ma napadesc si emotiile....ca m-ai nominalizat la oamnei dragi...hihi.
tu-mi esti un pic mai draga mie..:P
de ce mi-am facut blog? ca sa vada si altii, ce vad eu. e drept ca la inceput vedeam totul stramb si miscat si prost incadrat si vai de capul lor " vederei"! tot oameni dragi ce ma vizitau imi spuneau woooow ce misto, desi eu stiam ca-s varza! vorba aia, vizitam si eu la randu-mi siteuri de fotografie. insa era cineva ce mi-o zicea pe aia dreapta si-mi dadea suturi de si azi le mai simt!:)
si de la zi la zi de la luna la luna am inceput sa ma mai perfectionez sa vad altfel si sa-mi pun creierul asta micut de-l posed, la lucru. rezultatul e asta de-l vedeti zi de zi insaaaa, nu e rezultatul final.....mai am de lucu...
pooop!
:)) De la mine nu se iau virusi.
DeleteE frumos ceea ce vezi, Geanina. E minunat si imi face bine. In plus, vederea ta buna e dublata de spirit si eu apreciez foarte mult acest melanj.
Spor la vazut lumea! Ma incanta cand si scrii cate ceva fiindca scrii cu sufletul. Te pup si eu!
Mulțumesc frumos, dragă Elly. Întâmplările cele mai frumoase sunt, cred, prietenii virtuali, de multe ori mai aproape decât cei reali, care, ca și noi, sunt angrenați în vârtejul zilnic al vieții și adesea sunt...offline!
ReplyDeleteAm adunat o sumă de nominalizări și lepșe, fiind pe cale de-a dezămagi, din lipsă de timp...Noroc cu tine, care nu ceri neapărat un răspuns!
Mi-am creat blogul pentru a avea o oază de relaxare și destindere. Atât! Faptul că am găsit ȘI oameni minunați în blogosferă, e îmbucurător.
Blogul tău e complex și atrăgător, scrii frumos și corect (e extrem de important), subiectele sunt diverse și găsesc de fiecare dată ceva interesant. Cât timp e o întâmplare frumoasă, e foarte bine.
Te îmbrățișez! :)
Pai mie nu-mi plac lepsele si de aceea nu vreau sa impovarez pe altii cu ele. Daca cineva are placerea sa raspunda e OK, nu e problema, imi face placere.
DeleteCum mi-a facut placere sa te nominalizez, blogul tau fiind unul minunat, o oaza de frumos si armonie.
Multumesc si eu, Mirela! Cu drag!
Eu, l-am denumit blgogorelaxare în cazul meu. Frumoasă inițiativa de a aduce aici impresiile față de alți colegi de breaslă să zicem. Vedem frumosul într-un loc, chiar ne scutești a căuta blogării pasionați, talentați.
ReplyDeleteCă suntem aproape de prima zi de weekend, vineri preludiul wekend-ului, un sfârști fain de săptămână să ai, dragă Elly!
La tine e relaxare totala. Cu saptamanile. Insa si cand dai lovitura, o dai :)
DeleteAm avut norocul de a cunoaste multi bloggeri talentati, care pun mult suflet in ceea ce fac pe blog.
Merci de urare. La fel!
ai un blog minunat...felicitari
ReplyDeleteMultumesc, Cristian!
DeleteMulţumesc frumos pentru nominalizare! :D Eu am răspuns într-un fel la întrebarea "De ce scrii?" în postul acesta: http://axlandra.wordpress.com/2012/05/10/degetele-sa-mi-traiasca-ca-tastaturi-se-tot-gasesc/
ReplyDeleteO zi faină îţi urez şi spor la scris în continuare!
Cu mare placere, Alexandra!
DeleteChiar acum am citit ceea ce ai scris si mi-a placut. Am si lasat un comm.
Multumesc mult! La fel!
stii ce nu te-am intrebat pana acum? "mister" are habar de blogul tau? a citit vreodata blogul? stie ce a ramas in urma lui?
ReplyDeleteN-are si nici nu trebuie, nici nu doresc. Nu citeste el bloguri. Are alte preocupari.
DeleteDe stiut ca a ramas un mare pustiu cam stie, insa nu prea crede.
Ori poate ca blogul "spune" cu totul altceva...nu stiu...
ce dragut! îmi place mult tot ceea ce ai scris! mai ales imi place ca nu ti-ai pierdut speranta si, chiar daca la prima vedere, figurile noastre sunt colturoase, ai cautat cu rabdare si ne-ai descoperit fatetele frumoase :) Fiecare - sau aproape fiecare, are calitati, trebuie doar stiut unde sa cauti ;)
ReplyDeleteMultumesc pentru inalta pretuire - te asigur ca este reciproca!
PS: si eu am primit de la Minnie acest premiu pe care l-am re-daruit cu drag - si tie :)
Carmen, eu intotdeauna vreau sa vad frumosul in lume, in oameni. In orice. Ca mai sunt si dezamagita...asta e alta poveste. Tuturor ni se intampla.
DeleteDaca ar fi fost sa nu reusesc sa gasesc acest nume blogului, din lipsa de inspiratie sa zic, i-as fi pus un nume legat cumva de Cutia Pandorei, de Speranta.
Multumesc din suflet. Asa este...ai dreptate, dar fiind calata pe promisiunea facuta lui Minnie, pana la urma am uitat. Am sa-ti explic si de ce. Daca imi vedeam numele cred ca-mi ramanea mai clar in minte...asa, notiunea de blogroll...a fost putin cam diluata. Imi pare tare rau si sper sa fiu inteleasa.
Oricum...pretuirea fiind reciproca...eu cred ca e totusi OK.
O seara minunata! Te pup!
:) Sunt frumos? :O :*>
ReplyDeletePoate de la distanță, când am încercat să-mi apropii suflete și fizic... toate cele au devenit mai posibile decât banalul și firescul DOI ce se transformă în UNU...
Sunt mai frumos și datorită ție! :*
Imi pare tare rau ca nu prea mai scrii pe blog fiindca o faci bine. Eu cu poezia stau prost, ti-am mai spus. Stiu ca scrii pe Pseudolirice mai mult dar fiindca eu poezie nu ma pricep sa evaluez corect, nu ma mai bag. Imi e teama ca fac vreo remarca prosteasca si mi-ar fi jena.
DeleteMa bucur ca iti face placere aprecierea mea. Este reala. Esti printre primii Oameni pe care i-am cunoscut in blogosfera si parerea nu mi-am schimbat-o nicio clipa.
E util un blog si reusesti sa il intretii foarte bine.
ReplyDeleteIl actualizezi mereu si este foarte citit, ceea ce inseamna ca ai ceva de zis, ca lumii place.
Iti urez mult succes
Multumesc, Anca! Deocamdata m-a ajutat sa ma mentin pe linia de plutire si poate ceva mai mult. Ceva mai mult insemnand ca v-am cunoscut pe voi, cei care imi sunteti atat de dragi :)
DeleteAsa pare si ma bucur.
Numai bine si tie!
Frumos scris! Ti-am mai zis, continua, ca faci o traba tare buna si te citesc cu drag. Ma bucur ca te-am descoperit :).
ReplyDeleteIti multumesc pentru nominalizare, voi scrie maine cateva randuri pe blog. Te pup! Sa ai o seara frumoasa draga Elly!
Larisa, draga, sora mea, stii tu de ce ;) - iti multumesc mult.
DeletePretuirea e reciproca.
Cand vei putea, daca ai placere. Nu e deloc obligatoriu.
Numai bine!
Mulţumesc pentru nominalizare, frumoaso!
ReplyDeletePe lângă foarte multele surprize plăcute pe care le-am avut începând cu primăvara acestui an, când mi-am făcut şi eu blog, cunoscandu-te pe tine, am învăţat un lucru pe care nu-l ştiam încă. Şi anume faptul că există oameni foarte frumoşi, atât interior cât şi exterior, dar care sunt deasemeni foarte trişti. Şi totuşi aş îndrăzni să mă hazardez în a face încă o apreciere. Tu atât de perfect eşti tristă, încât ai molipsit până şi tristeţea ta cu frumuseţea. Tristeţea ta e una frumoasă deja...dacă poate exista aşa ceva. Şi uite că tu ai dat naştere la aşa ceva. Nu-mi rămâne decât să sper că într-un viitor, cât mai apropiat...poate, voi reuşi să asist la divorţul dintre tristeţea şi frumuseţea ta...şi să te văd în sfârşit frumoasă şi atât.
Tristetea nu te transforma in monstru. Cel putin pe mine, nu. Tristetea mea era acolo, cuibarita in sufletul meu, probabil doar astepta un motiv sa iasa la suprafata. Daca ascultam muzica celor de la HIM de cand ma stiu...de cand ii stiu... cred ca e de inteles. Muzica lor e perfect trista.
DeleteAi scris atat de frumos despre mine...ca parca nu stiu cum sa-ti raspund. M-ai cam laudat. Poate e prea mult.
Despre divortul acela...luind in considerare ceea ce am scris chiar mai sus...nu stiu, ar trebui sa se petreaca ceva extraordinar ca sa se intample.
Acum ajung eu sa-ti multumesc :)
Este un loc al nostru... un loc unde nu ne judeca nimeni..unde scriem ce vrem..cand vrem.... o parte din noi...
ReplyDeleteSa stii ca nu e 100% asa. Se mai intampla si sa fim judecati. Cei din jur sunt neiertatori cu greselile noastre, chiar daca ele sunt pe un blog, asa-zis personal.
DeleteIti multumesc, Adriana.
Draga mea Elly!
ReplyDeleteIti multumesc ca ai raspuns la întrebare si deci ai raspuns la provocare!
Ai deplina drepatate un "award" nu este o "lista de întrebari " ci este un semn de aprecier! Daca persoana vrea sa îl dea mai departe este ok daca nu, nu! Sa ai o zi frumoasa, te pup!
Minnie, eu ce promit, e sfant :)
DeleteInseamna ca m-am achitat bine de sarcina. :)
Numai bine, Minnie. Te pup si eu!
si pe cel mai frumos spanac posibil l-ai uitat a? :))
ReplyDeleteai vazut ce frumos mi-s cu sutien?
Ia citeste tu un articol mai inainte! Si abia dupa sa ma certi...daca mai poti :)))
DeleteDe fapt cu doua articole...ca am uitat ca am postat si poze intre, sa nu plictisesc lumea cu laudele ;)
DeleteUnde esti cu sutien? Mi-a scapat... :))
Delete...si este un blog pe care-l citesc cu multa placere !
ReplyDeleteDraga Florentin, stiu. Si iti multumesc din suflet. Stiu ca eu ajung mai rar pe la tine... :(
DeleteImi place mult cum suna asta cu blogoterapie si sunt convinsa ca ti-a fost de ajutor in momentele grele prin care ai trecut.
ReplyDeleteMultumesc mult pentru nominalizare. Stiu ca nu este leapsa, dar tot aveam de gand sa ii raspund lui Minnie la intrebare, asa ca te voi mentiona neaparat. ;)
Nu m-am incadrat in timp sa citesc tot ce ai scris. Ma da Ionut la o parte, dar intru maine dimineata. ;)
Stiu ca stii...
DeleteA, daca raspunzi si ma gasesc si eu pe acolo, sunt onorata. Nici nu mai stiu cui nu i-au fost adresate ultimele doua lepse. Sau mai degraba as sti cui nu :))
Lasa ca citesti tu. Stiu ca trebuie sa imparti PC-ul. De aceea ziceam ca lucrul pe care trebuie sa fie foarte bine concentrat Mos Craciun e un laptop. Nimic altceva :)
Multumesc si eu, draga mea!
Multumesc pentru nominalizare, Elly. :* Nobil motivul pentru care ti-ai deshis tu blogul, am si eu un articol cu acest titlu, "Blogoterapie", este, poate, articolul meu de suflet. Daca vei binevoi sa-l citesti vreodata, vei intelege de ce spun asta.
ReplyDeleteAsa cum am povestit si la Minnie, initial am vrut sa scriu doar pentru mine, pe teme de geografie. Luni de zile nu am avut blogroll. De atunci au trecut mai mult de trei ani...si s-au petrecute schimbari majore. :)
E un premiu virtual dar vreau sa cred ca are o oarecare valoare. Eu sunt incantata de voi, cei pe care v-am cunoscut in blogosfera si care imi sunteti prieteni.
DeleteNice, chiar am citit acum articolul tau. Era mare inghesuiala acolo, abia am avut loc, pe-un colt, sa mai las si eu o mica impresie, sau vreo doua ;)
Sper sa iti placa "impresia". Din nou am descoperit niste chestii ;)
Multumesc mult!
Intai sa spun ce-mi place mie mult la blogul tau si implicit la tine- desi ai trait o poveste care nu s-a sfarsit cu happy end si te-a facut sa suferi, expui povesti frumoase optimiste, ai talent sa imbini cuvinte si desigur ca datorita acestui lucru primesti mereu un feedback pozitiv. Care sper ca-ti alunga tristetea macar pe moment
ReplyDeleteDe ce mi-am facut eu blog? Dintr-un joc, am vrut sa vad cum ar fi sa-mi expun ideile si daca ar fi cineva interesat sa le citeasca
Draga Hapi, poate sunt frumoase, cum spui, dar nu reusesc sa fiu mereu optimista. Viata nu e asa...are multe tristeti si pe blogul meu nu vreau o imagine fardata a realitatii. Pentru veselie, eu am mai spus-o, e weekend-ul. Atunci imi permit sa fiu vesela, sa antrenez si pe ceilalti la voie buna. Faptul ca am suferit mult nu m-a incrancenat si cred ca asta e cel mai important. Da, faptul ca articolele mele plac ma incanta si ma ajuta sa trec peste tristete, ai perfecta dreptate. Stiu ca ma intelegi cum putini inteleg...si iti multumsc pentru asta.
DeleteFoarte bine ai facut fiindca faci o treaba minunata cu blogul. Zugravesti lumea intr-un mod propriu, original.
Multumesc :)
Elly, iti multumesc ca te-ai gandit si la mine cand ai numit pe unii dintre cei pe care ii pretuiesti. Sentimentul este reciproc! Imi place blogul tau, imi place cum si ce scrii dar... nu-mi place ca ai un norisor pe suflet! :) As vrea sa fiu vantul care sa il alunge dar nu pot, asa ca iti doresc sa vina cineva care sa aiba puterea de a alunga acel norisor de pe cerul albastru al sufletului tau! Si va veni! :)
ReplyDeleteAm citit motivele pentru care unii si altii au un blog... Am dedus - mai mult sau mai putin corect - ca blogul e un fel de "jurnal" :) In cazul meu nu este. Un blog nu mi-am dorit in mod special - pentru ca nu ma pricep prea bine la ce si cum trebuie sa fac (inca mai am multe de invatat si nu am timpul necesar sa aflu ce si cum si nici sa tot sacai pe unii si altii cu intrebari nu vreau) Dar cand m-a intrebat cineva de ce nu fac si i-am spus "pentru ca, si de-as vrea, nu stiu" am ajuns sa am blog. Dorinta mea este de a putea posta ceea ce am cautat candva si am gasit in foarte multe locuri, dar sa postez "cat mai mult din tot" in acelasi loc pentru ca cei interesati de aceleasi teme sa nu mai caute in zeci de locuri si sa munceasca mai mult pentru o lucrare sau pentru a obtine o informatie...
No, ma opresc, pentru ca iar tastatura a inceput sa se manifeste independent! :)
O saptamana minunata iti doresc, cu intamplari minunate!
Viata fericita! Multumesc ca te-ai gandit la mine!
P.S. Cand nu te-am nominalizat pe undeva a fost pentru ca te nominalizsera cei de la care am preluat leapsa/am primit premiul si nu voiam sa te incarc :) Din acelasi motiv nu am nominalizat pe altii: fusesera nominalizati si nu voiam sa ii incarc :)
Lasa tu norisorul meu! De fapt e mai mult decat un norisor :) Dar e doar al meu si nu conteaza, nu aveti de ce sa va simtiti voi in vreun fel din cauza asta. E o problema complicata careia numai eu ii voi da de cap... Va veni si ziua aceea.
DeletePana atunci sa ne bucuram impreuna ca ne-am cunoscut. Si, trebuie sa spun ca ar trebui sa multumesti acestui norisor, cum ii spui, pentru ca altfel n-as fi facut blogul si niciodata nu ne-am fi cunoscut. Fie si doar asa, virtual :)
Deci blogul tau are un declarat rol de documentare. E foarte bine, ai dreptate, de multe ori cautam cate ceva si cand gasim suntem foarte fericiti. Oricum, de ceva vreme faci pe blog mult mai multe decat ai gandit vreodata ca vei face. Nu-i asa? Si eu cred ca e minunat.
Stiu ca nu avea rost sa ma nominalizezi. Dar eu am mai spus ceva. Ma poate oricine nominaliza insa eu aleg daca fac acea leapsa sau nu. Pe cele mai multe le refuz. In ultima vreme am acceptat cateva doar de dragul celor ce mi le-au pasat.
Multumesc mult pentru urari si raspuns! Toate cele bune, Diana!
Multumesc mult pentru nominalizare si pentru instiintare. Am citit de la inceput motivele pentru care ai deschis un blog si ma bucur ca ai gasit metoda cea mai buna pentru a depasi acele momente. Cred ca ai inspirat pe multi, foarte multi. O zi frumoasa iti doresc si multumesc inca o data pentru nominalizare.
ReplyDelete