 |
| Trandafir roșu - Fotografie furată printre gard, pe strada mea |
In goana sa nebuna timpul a mai consumat o saptamana. A tocat-o marunt-marunt, in ore, minute, clipe si a devorat-o cu lacomie. Ma gandeam sa-l intreb ce-a facut cu viata mea in saptamana asta dar m-am razgandit. Grăbit și uituc cum este, cu siguranta nici nu mai are habar ce-a facut...
Dar stiu sigur ca mi-a luat acele multe secunde si mi-a daruit in schimb un rid mic-mititel, undeva unde nici nu l-am descoperit inca. Nu ca n-as fi dorit dar pur si simplu n-am avut timp sa ma privesc cu atentie in oglinda toata saptamana, nici macar in weekend. Iuresul nebunesc al intamplarilor, cu precadere neprevazute, m-a zapacit complet...
Parca am inceput saptamana trecuta cu o zi de luni. Parca. Asa ar fi trebuit. Imi amintesc ca planificasem sa distilam niste vin de anul trecut fiindca n-are cine sa-l bea. Procesul este identic cu cel de a face tuica. Ne-am apucat tarziu pentru ca a trebuit sa fac multe altele inainte. Pe care le-am facut... Asa ca abia seara am terminat cu distilarea. A iesit ceva mai tare ca o tuica si mult mai parfumat, asemanator cu un vinars. Ar mai avea nevoie sa stea macar doi ani si jumatate intr-un butoias de stejar ceea ce n-avem. Deci vinars n-o sa ajunga niciodata cu adevarat...doar o tentativă...
Martea si miercurea au trecut ca niste furii. Cu agitatie nebuna, cum am si scris aici.
Seara de joi m-am bucurat si am si ras putin la o piesa de teatru. Am fost impreuna cu mama, sora mea ne-a refuzat, le avea si ea pe ale ei... Adica treburi, probleme.
De vineri nu mai stiu exact ce-am facut. Adica mai stiu dar e ca o ceață deasă totul. Ca un scul încâlcit de lână...
Compotul de marți e aici, n-am uitat de el. N-am facut mult, doar cinci borcane mari, strugurii fiindu-ne daruiti de o vecina.
 |
| Compot de struguri albi |
Cu alte cuvinte, ai fost foarte harnică!
ReplyDeleteAha, tu şi ai tăi faceţi vin şi n-are cine să-l bea?!
ReplyDeleteBine, dar aveţi un motan acasă!
Câtă debandadă şi la tineretul ăsta.... ! :)
ReplyDeletete pup, bine-ai venit!
Si mie mi se pare ca timpul trece mult prea repede si parca nu am timp pentru cate as vrea sa fac.
ReplyDeleteAti muncit nu gluma! :) Interesant cu vinul ars, cred ca n-am baut niciodata, nici macar ceva asemanator.
Pai atunci nu-mi ramane decat sa-ti spun spor la toate cele draga Elly! Pupici!
Te pregatesti intens de iarna. La iarna, macar, o sa ai timp sa respiri? Tot timpul, parca, esti intr-o agitatie de nedescris. In schimb, de la camara si pivnita ta as vrea sa am cheile:))
ReplyDeleteSpor la treaba si o saptamana cat mai frumoasa, draga mea!
Of Elly, cat de acut resimt si eu trecerea timpului, de cand am inceputul serviciul toate saptamanile sunt nebune(la propriu si la figurat), nu am timp pentru nimic. Uneori imi pare atat de rau ca am abandonat practic blogul, ca incerc sa ma impart in mii de locuri si lucruri si nu-mi iese mai nimic. Cum ziceam, am pierdut controlul asupra propriei vieti...si este dureros. Parca tot mai mult ne coplesesc grijile, problemele...
ReplyDeleteAsta nu ma impiedica insa sa-ti doresc o saptamana frumoasa. Cu timp liber pentru sufletul tau. :) Sa reusesti sa duci la indeplinire tot ce-ti propui. :)
Ai uitat de vizita la policlinica. :)
ReplyDeleteNici eu nu stiu unde se duce timpul :( trec zilele trec lunile...Dupa riduri nu ma mai uit, nici timp de oglindit! m inceput sa ma machiez precum scriu la laptop: far sa ma mai uit la taste! si tot zic ca r fi buna ziua mai lunga! dar naaa
ReplyDeleteAi avut o saptamana plina! e bine ca macar ai timp sa te ocupi de toate! :) pt ca sincer, chiar faci multe :)
eu te intreb sincer: mai poti, ma mama!? :)
ReplyDeletepop!
Toata ziua esti pusa pe treaba, sincer nu stiu de unde atat energie :))
ReplyDeleteStiu ca si tataia mai face tuica din vinul cel vechi, dar il amesteca cu boasca (tescovina sau cum se mai numeste) si bine, ce e drept nici nu prea beau eu tuica, dar nu am sesizat sa fie mai tare decat cea de fructe:-? Ia sa'i zic la anu' sa faca doar din vin :-?
Da timpul se scurge foarte repede... e ceva de genul 'timpul nu mai are rabdare'. Pregatirile de iarna chiar sunt necesare, am revenit la vremurile de dinainte cand ne faceam provizii. Din experienta ultimilor ani am tras niste concluzii si mai ales: ca nu stii ce iarna ne asteapta.
ReplyDeleteSi ce bine iti va fi... atunci cand ne vei povesti cum stai la caldura sobei si savurezi un vin fiert-curat, de casa :). Bine, ca si pregatirile de acum inseamna multa munca
Daca am fi avut un blog de nisa pe domeniul culinar ne-ar fi avantajat :))
Eu te admir mult de tot, pentru ca eu, una, nu am timp si de blog cand am astfel de activitati.
Nu poti crea povesti in tihna dupa ce o zi de munca fizica ostenitoare.
Succes
Frenezia toamnei, a recoltelor bogate si a pusului pe iarna...
ReplyDeleteSi daca ai ceva timp liber, au grija copiii din dotare sa-ti gaseasca ceva comisioane de facut...
O toamna spornica iti doresc!
Elly, n-am mâncat astfel de compot, cum o fi?! Dar gata, odihnește-te, plimbă-te, relaxează-te!
ReplyDeleteO săptămână mai puțin agitată și mai degajată îți doresc! :)
Grea "poveste" cu timpul ăsta. Aleargă ca nebunul şi nu se mai opreşte din goană. Nici nu ştii când trece săptămâna. Uite, am intrat deja în ziua de miercuri! Deja!!!!
ReplyDeleteTu tot ai făcut o grămadă de lucruri.
Să ai o săptămână frumoasă în continuare, dragă Elly! :-)
Daca ma intrebi unde sunt cele aproape 4 luni de absenta de pe blog, iti pot spune ca nu stiu si ca nu e adevarat, ieri nu am mai scris a fost o pauza de o zi! :)))
ReplyDeleteSa ai o saptamana minunata draga mea! pup!
Agitatia si goana ta nebună e productivă mereu. Tare te admir!
ReplyDeleteA mai batut odata din aripa timpul si a mai zburat o saptamana. Un tradafir rosu intr-o toamna tarzie, iti incalzeste sufletul, gandurile si aduce cu el parfumul unei veri, devenite acum o simpla amintire.
ReplyDelete