Monday, August 26, 2013

Ca o ciorbă reîncălzită



Ieri de dimineață, aveam un răgaz de timp în care m-am hotărât să mai fac câteva vizite pe bloguri. Încă de cu seară ajunsesem pe blogul lui Cartim unde am descoperit două postari noi pentru mine deși nu chiar recente. Asta este, nu ajung mereu la timp pe unde îmi propun. Posibil să ajung și mai târziu. Sau deloc uneori. 
O citisem cu o seară înainte pe prima și lăsesem și o impresie scrisă. A doua mi-a rămas ca restanță pentru duminică. 

Zis și făcut! Duminică dimineața am intrat pe blog la postarea respectivă ce conținea detalii interesante despre viața lui George Enescu, de la nașterea căruia s-au împlinit cu câteva zile în urmă 132 de ani.
Cum am obiceiul, după ce citesc un articol, înainte de a comenta ceva, trec să văd ce se spune și în comentarii, nu vreau să scriu cumva același lucru ca altcineva.
Printre comentatori se afla Zina care lăsase linkul unui articol tot despre marele Enescu, articol publicat cu vreo doi ani în urmă. 

Am gândit că ar putea fi ceva interesant și am accesat linkul lăsat de Zina. Chiar era, am aflat despre George Enescu lucruri noi pentru mine. Mi-a plăcut articolul, aveam gândul să comentez ceva ca semn al trecerii mele.

Pe afară Snow miorlăia tot mai insistent, parcă chemându-mă, și am ieșit să văd ce dorea. Poate voia să mănânce ceva. După ce am terminat cu mofturile pisicești, m-am reîntors în casă, aveam de comentat. 

Plină de avânt și inspirată, am comentat la articolul lui Cartim. Apoi, la ora 10 fix, am tastat publicarea. Ciudat! Cartim introdusese moderare. Știam că n-avea. Și i-am și scris un alt comentariu, de vreun rând, în care îmi manifestam uimirea, ca să realizez apoi, instantaneu, în momentul când am dat publicare și pentru acest mic comment, că nu mă aflam pe blogul lui Cartim.
Nu mi s-a întâmplat niciodată să fac vreo boacănă. Câte-o încurcătură însă da și acum tocmai făcusem una. Și încă una destul de mare. Eram pe blogul Zinei!

Complet bulversată, pentru că pierdusem pe moment și comentariul pentru Cartim (care era neafișat, fiind la moderare), am scris Zinei despre ce-am pățit așteptând să apară ea pe blog, să dea drumul la comentarii. Aș fi putut să încerc să refac comentariul din memorie dar ar fi fost ca o ciorbă reîncălzită. De rezolvat am rezolvat abia seara, când am ajuns pe blogul ei ca să pot transcrie comentariul pentru articolul de la Cartim. Bineînțeles că i-am mulțumit Zinei pentru înțelegere. 

Bietul Snow, care miaună de câte ori are vreo dorință sau vreo supărare, habar n-are că a fost pricina unei astfel de încurcături.



35 comments:

  1. Bine ca am citit articolul cu intamplare asta a ta...cand miorlaie Jenel, motanul meu, care vine dimineata de la fete:))) trebuie neaparat sa fiu de 10 ori mai atent, cu comentariile si postarile mele, desigur!
    Seara buna sa ai draga Elly!;)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Deci ai un motan pe nume Jenel care e cam crai :) Uite ce mai afla omul! :)
      Să ai grijă fiindcă motanii nici nu vor să audă că ei sunt responsabili de atâtea greșeli ale noastre ;)
      Multumesc!

      Delete
  2. Mie mi s-a intamplat sa comentez la anumite artiole si pentru ca aveau activata optiunea aceea anti-spam, cu cifre-litere, iar eu n-am fost atenta ca exista, am dat publicare si am iesit de pe pagina. Desigur ca acel comentariu nu s-a publicat, iar eu cand am intrat ulterior sa vad daca respectivul a raspuns am vazut ca de fapt nici macar nu exista comentariul meu :)). Sa-l scriu din nou, a fi fost, vorba ta, ca o ciorba reincalzita.
    Acum sunt ceva mai atenta.
    Snow este un scump! Ce-mi vine sa-l mai smotocesc!!!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da, de 2-3 ori cred ca am patit-o si pe asta, cu închiderea ferestrei inainte de a se publica. Codul acela ma innebuneste...
      Cum imi vine mie sa-l pupacesc pe Azorel :)

      Delete
  3. Bineînţeles, trebuie să fie un vinovat în casă
    pentru prostiile pe care le facem...

    ReplyDelete
  4. Elly, Snow avea prioritate, sunt convinsă că Zina, mare iubitoare și deținătoare de animăluțe, e de acord cu mine! Te ocupi de Snow, doar după aceea de restul! :))
    Eu am obiceiul de-a introduce comentariile cu tasta Enter, sau apăs pe Publicați din reflex, iar când mi se întâmplă înainte de-a corecta eventualele greșeli de tastare, apar tot felul de minunății! Uneori, proprietarii blogurilor fac corectura, chiar și fără să le cer asta, cu toate că îi rog adesea, lucru pe care îl fac și eu din respect, pe blogul meu, și nu mă deranjează.
    Minunat e Snow, vă îmbrățișăm toți pe amândoi, cu mare drag! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Are și el, așa este, dar si eu trebuia sa fiu mai atenta. Oricum ii acord foarte multa atentie. E prea rasfatat, spune mama. Adică cică ar fi cam râzgâiat ;)
      Greselile de tastare le mai corectez printr-un comm. suplimentar dacă le văd. Daca intra la moderare, nu mai am ce face. Editarea se poate face doar pe Wordpress, pe Blogger nu, din pacate.
      Multumesc Mirela, Snow creste zi de zi si e încă un frumusel :)

      Delete
  5. Iubesc acest motiv de incurcatura ! Pupici pe urechiusa lui Snow ! O pisica e mana destinului, nu cauza de incurcaturi. Uite, ti-a adus o postare frumoasa ! :D

    ReplyDelete
    Replies
    1. :) Zina draga, eu inca o data îți multumesc pentru suport.
      Am sa-l pup, fiindcă știi cât îi place? E fericit.
      Mă bucur că ți-a plăcut postarea, ideea a fost că nu mi s-a mai întâmplat niciodată o astfel de încurcătură. :)

      Delete
  6. Mi se intampla si mie sa citesc o postare, sa fug la baie sau sa vorbesc la telefon si la intoarcere sa scriu comentariul pe un alt blog, din cauza ca mereu am aprinse cel putin 5. :))) Dar de obicei recunosc tema blogului si imi dau seama inainte de a posta comentariul. :)))

    ReplyDelete
    Replies
    1. Cred că de-aia se întâmplă. Si eu tn mai multe postari deschise. Ca sa nu uit sa ajung acolo :) Dar e prima incurcatura de genul. Uite ca, nu stiu de ce, nu mi-am dat seama de faptul ca era o alta tema. Poate inca ma gandeam la jucaria aia miorlaitoare care ma joaca pe degete cum vrea ea :))

      Delete
  7. a. Am păţit şi eu istoria cu gustul amar al "ciorbei reîncălzite".La comentariile mai lungi, scriu textul într-un WordPad pe care îl tot salvez periodic pentru că mi-e teamă că se stinge lumina şi mi se ia curentul şi dispare tot ce am scris dacă nu ar fi fost salvat.
    b. Nu ştiu pe unde am citit că există hackeri care îţi copie blogul sau chiar tot site-ul şi editează pe internet o dublură identică.Iar noi credem că e blogul sau site-ul corect, introducem parole, dăm numerele de cont şi avem numai de păgubit...
    c. Păţania lui Elly este amuzantă.Se poate întâmpla oricui, iar amabilitatea bloggerilor de a da o mână de ajutor spre rectificare este de notat la mare cinste. Cu bine !

    ReplyDelete
    Replies
    1. a. Am incercat si eu sa fac asta dar in draft-ul blogului. Si acolo se salveaza totul cat de des se doreste. Dar cum nurea am timp mult...am renuntat.
      b. Posibil, n-am auzit dar la ce le-ar folosi? Asta s-ar face doar la site-uri care pot folosi pentru niste smecherii... cele da banci sau mai stiu eu ce...Ceva cu bani, in orice caz. ;)
      c. Zina a fost o draguta. :)

      Delete
  8. ce postare reusita :) nu ai tratat subiecte tari, cum iti e felul, dar cu aceasta postare din corazon ai obtinut acelasi efect "wow" :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Deci să mai scriu despre cum gafez :)) Văd ca latura noastră foarte umană are succes :)

      Delete
  9. Eu am avut o pisică precum Snow. într-adevăr universul se învârte în jurul cozii lor. :)

    Mie mi s-a întâmplat să postez cu comentariu la o altă postare din acelaşi blog. Deci...se mai întâmplă. Nu te mai strădui să încălzeşti ciorba, fă alta! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Simaezele sunt unele dintre cel mai pline de personalitate pisici. N-am stiut până nu l-am avut pe Snow. Comunica totul: despre ceea ce doreste, despre tot ce-l deranjează dar și despre ce-i place. Sunt pisicile cele mai vocale, alintate si atasate de oameni. Mă încântă extraordinar personalitatea lui. :)
      Nici n-am incercat s-o reincălzesc. Am reparat totul si a fost bine. :)

      Delete
  10. Ce intamplare! Pe cat de hazlie, pe atat de bizara! Si pentru toate incurcaturile, pufosul alb este singurul vinovat si dupa cum se vede in fotografie, lui Snow nici ca ii pasa! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. De acum incolo am sa-l acuz de toate neglijențele mele :)) Oricum nu se poate apăra! :)) Și, vorba ta, Carmen! Nici că-i pasa! :)

      Delete
  11. Draga mea, asta cu comentariile e chiar finuta si de inteles. Eu am facut astfel de confuzii la viata mea apropo de niste adrese de mail si barfe "absolut inocente" s-au duc chiar in casuta de mail a persoanei barfite...de atunci m-am considerat maestra a incurcaturilor....si am inceput sa nu mai vorbesc lumea de rau...in scris :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ooo...ce-ai pățit tu, Dana, e chiar... wow! :)
      Aia da pățanie! Inseamnă că nu am de ce mă mai plânge :)

      Delete
  12. :)) Nostima patania! Sigur ca simti o neplacere perfecta atunci cand se intampla dar partea comica nu poate fi negata. Si pentru comentarii nevinovate trimise gresit nimeni nu se supara!
    La inceput - si mai rar mai apoi - in unele cazuri nu-mi dadeam seama ca mesajul urmeaza a fi moderat de autor si... mai trimiteam unul (reincalzit) :)
    Dar cel mai bine m-am descurcat la sms,in vremea cand mai aveam telmobil: ori greseam tastele si trimiteam la un numar aiurea ori alegeam gresit din agenda numarul. Asa am patit cand am scris un sms sa aman o intalnire - cu o ora mai tarziu. Mesajul s-a dus in alta parte si persoana m-a sunat sa ma intrebe cand am stabilit intalnirea pe care o aman. Am trimis aiurea si cateva mail-uri, dar nimic "compromitator".
    In concluzie: patania ta este si va ramane amuzanta. Dar ai dreptate: sa recompui mesajul e ca a manca o ciorba reincalzita! Primul e scris din suflet, cu pasiune si apoi... cand vezi unde se duce (sau ca nu se duce) se instaleaza asa, o neplacere si s-ar simti lipsa pasiunii din cele scrise.
    Zi frumoasa iti doresc si singurele tale ne placeri sa fie numai cele de genul acesta! :) Traiasca Snow (tocmai scrisesem Show - gandindu-ma la pozitia lui in fotografie si imaginandu-mi activitatile lui prin curte). Gata! :) Pupici!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Imi venea si sa rad, si sa plang :) N-am mai patit nimic de genul, de aceea sunt asa mirata de intamplare. Nici macar cu SMS-uri. :)
      Vad ca ma intelegi foarte bine cu reincălzirea asta. Pai exact asa este...parca nu mai are niciun haz.
      Snow face tot ce vrea el. Intotdeauna. :)
      Multumesc, Diana. Te pup si eu!

      Delete
  13. Ce frumos creste Snowy! Felicitarile mele :3
    Oh, eu am patit asa ceva des :)) eu imi scriu toate postarile in word, apoi le pun pe blog. Is Stan-patitul, suflu' si in iaurt :D
    Sper sa am timp sa revin iar la cititul zilnic pe blogul tau. Pana atunci iti doresc toate cele bune! Pupici!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Xaara, îți multumesc!
      Creste dar e un rasfatat. A mai spus cineva ca scrie comentariile in Word...inteleg că ai pățit diverse daca recurgi la asta. Eu am incercat candva pentru unele mai lungi, sa le scriu ca postari noi, pe blog. Se salveaza mai bine decat oriunde.
      Sper sa-mi fac si eu timp sa vad ce ai mai postat. Intr-o zi am ajuns dar pana la urma n-am mai avut timp sa vad nimic, (mereu intervine cate ceva neprogramat) si am inchis laptopul. Apoi n-am mai ajuns... :(
      Te pup!

      Delete
  14. Eu prefer ciorba de fasole boabe cu afumatură, oţet şi tarhon, reîncălzită (parcă reâncălzită nu merge). Are gust mai bun.

    ReplyDelete
    Replies
    1. :)) "Reâncălzită" chiar nu merge. Dar am văzut că unii o apreciază și așa ;)
      Tarhon n-am pus niciodată în ceva. Cum e aroma sa?

      Delete
  15. He, he! Simpaticul miorlaitor ti-a dat de furca, dar cum sa te superi pe el. Cand pun fata aceea rugatoare si se vaicaresc de nu poti sa-i refuzi...ce sa le mai faci?
    Iar cu incurcatul comentariilor...cred ca toti am patit-o. Iar pe Blogspot, cu atatea selectari ale profilului de logare, de multe ori am uitat sa public comentariul la care scrisesem... :-)

    O seara frumoasa, draga Elly!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu mă pot supăra pe el orice ar face :) E atât de mic și nevinovat încât n-aș putea.
      Wow! Ai uitat sa publici comentariul? Ăsta e alt gen de pățanie, despre care acum aud prima oară :) Dar tot e mai bine decât să publici în alt loc. :)
      Seară bună și ție, Alex!

      Delete
  16. Dadada...am gasit tapul ispasitor...:))
    Frumusetea de motanel!
    Bine ca s-a rezolvat pana la urma!
    Noapte faina fara miorlaituri sa ai! Cine stie, te ridici si la intoarcere te culci in fotoliu...:)

    ReplyDelete
  17. N-ar fi prima data cand mi se intampla si mie, dar eu n-am pe cine da vina. Eu am patit-o si cu mesajele de felicitare, de exemplu de 8 martie sau Craciun. LA felicitari imi place sa mentionez numele, mi se pare mai personala si mai personalizata. De cateva ori, insa, mi s-a intamplat sa scriu alt nume, cu gandul fiind la acea persoana. Spre norocul meu nimeni nu s-a suparat, dar rusine tot mi-a fost. Eu in general sunt o zapacita, de cand ma tin minte am facut greseli la scris, in sensul ca mereu scapam sau adaugam litere la cuvinte si nu le mai corectam. Si in comentarii mi se intampla sa fac la fel. E ca o marca inregistrata pentru mine, dar nu-i un motiv de lauda, stiu.

    ReplyDelete
  18. :)) Se mai intampla si din astea, dar cu siguranta daca i'ai spune lui Snow ca este responsabil l'ai suparata rau de tot asa ca mai bine nu :))

    ReplyDelete