Despre prietenie, cu toată dragostea

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/sfaturi

N-am să înșir aici tot soiul de considerații, mai mult sau mai puțin răsuflate, din imensitatea gândirii filosofice de prin online ori de aiurea.

CĂLĂTORIA (Evreicele)

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/sfaturi

Continuare de AICI.

Nu era nimeni în cameră. Era perfect, îi trebuia puțină liniște să dea un telefon pe care-l și dădu. Era așteptată să se prezinte a doua zi, de dimineață. Între 7,30 și 8,00.

Sfaturi nesolicitate

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/sfaturi

- Să mă suni când ajungi, îi spusese. Eu o să fiu acolo. 

Veni privind spre clădirea unde ar fi trebuit să-l găsească. Sună. Nu-l vedea dar cineva, așezat pe o băncuță, tocmai răspundea la telefon...

O aștepta acolo, cu un zâmbet larg, într-o mână cu mobilul iar în cealaltă cu ceva ce se dovedi a fi un fir de floare. Pe lujer, înșirate câteva flori albe, la prima vedere părând boboci de trandafir. Frunzele arătau însă altceva. Erau boboci ai unei flori de o specie necunoscută. Delicați, fragili, foarte frumoși dar lipsiți complet de parfum.

La povești cu bloggeri în offline

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/sfaturi

Nu stiu daca ati sesizat ca am postat in cursul acestei luni, intr-o singura zi, un "fluviu" de articole. Lucru care mie nu-mi sta in fire. De obicei postez zilnic sau chiar la doua zile.

Acum a venit momentul sa aflati de ce au fost atat de multe postari intr-un timp atat de scurt. Haideti sa va spun!

Intr-o zi, pe 05 noiembrie, Chinezu cauta sase blogeri cu care sa se intalneasca la o poveste.  Mi s-a parut o provocare

HAPPY WEEKEND! - Editia 23

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/sfaturi

HAPPY WEEKEND! - Ediţia a 23-a este gata de start! Deci, dacă este weekend, este:

Tot ceea ce trebuie sa faceţi este să postaţi, în cursul weekend-ului (SÂMBĂTĂ şi DUMINICĂ), fiecare pe blogul său, la alegere:

- o fotografie sau o mini-galerie de max. 5 fotografii, preferabil cu legendă (descriere) sau

- 2-3 glume/bancuri/anecdote ori un clip amuzant sau

- 1-2 citate/replici care v-au impresionat/amuzat şi pe care doriţi să le împărtăşiţi şi altora, eventual ilustrate cu o fotografie elocventă.

__________________________________________________________________

Călătorie în timp

Dacă în două ediții HW! v-am aratat ce însemna o publicație interbelică...mergem mai departe azi. Călătorim virtual spre zilele noastre. Sper să fie o călătorie la fel de plăcută. Inedită sigur este, pentru că majoritatea dintre noi nici nu eram născuți atunci, dar părinții noștri da.

Este vorba despre o publicație din vremea cînd abia se încheia colectivizarea...un fel de almanah Femeia de la sate, apărut la cumpăna dintre anii 1961-1962. 

Vă las să priviți. Am incercat să selectez materiale câte mai relevante, pentru a vă face o imagine de ansamblu despre ceea ce însemna această publicație.

O rubrică frecventă în almanah este cea de "Strigături". Penibilă, am zice azi, dar pentru acea vreme avea o justificare, strigăturile se doreau mobilizatoare. Iată o mostră:

Ca orice almanah era nevoie și de caricaturi. Nu erau multe, foarte puține, oamenii munceau, construiau societatea socialistă.

Umor, la fel, puțin, cu zgârcenie, mai nimic din acea vreme, construcția unei noi societăți gândiți că era o glumă? Era totuși treabă serioasă!

Vă vine să credeți că epigramele erau numite "răvașe"? Poate totuși în ideea că tocmai sosea Anul Nou...

Ceea ce dădea o notă aparte este ceea ce am numi caricatură politică, în care socialismul se lupta cu capitalismul.

Am lăsat să se vadă de cine erau realizate caricaturile, și prima (cea pe fond roșu) și aceasta, a doua. Este vorba despre Albert Poch și Eugen Taru, doi artiști adevărați, caricaturiști și ilustratori recunoscuți pentru talentul lor. Printre altele, Eugen Taru a ilustrat și o frumoasă ediție a celebrei scrieri a lui C.Collodi, Pinocchio.

Femeile vremii primeau și sfaturi gospodărești sau rețete:

Și pentru că o femeie e totuși femeie, chiar angrenată în tot felul de activități mărețe, almanahul era preocupat să facă recomandări de modă:

Pentru fetițe             Pentru femei

_________________________________________________________

Nu uitaţi! La sfârşitul postării voastre faceţi trimitere către această pagină, specificând:

Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 23.

Introduceţi în formularul de mai jos nume şi link (acestea vor apărea în tabelul ce se va genera automat):

HAPPY WEEKEND! - Editia a 21-a

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/sfaturi

HAPPY WEEKEND! - Ediţia a 21-a este gata de start! Deci, dacă este weekend, este:

Tot ceea ce trebuie sa faceţi este să postaţi, în cursul weekend-ului (SÂMBĂTĂ şi DUMINICĂ), fiecare pe blogul său, la alegere:

- o fotografie sau o mini-galerie de max. 5 fotografii, preferabil cu legendă (descriere) sau

- 2-3 glume/bancuri/anecdote ori un clip amuzant sau

- 1-2 citate/replici care v-au impresionat/amuzat şi pe care doriţi să le împărtăşiţi şi altora, eventual ilustrate cu o fotografie elocventă.

__________________________________________________________________

 - Cum se amuzau bunicii noștri -

Revista "Realitatea Ilustrată" (mai 1931)

(fotografii după revista din colecția personală)

   Astăzi:  Sfaturi, întrebări, recomandări    
HAPPY WEEKEND! - o nouă ediție din vremea bunicilor

Un frumos desen caricatural, realizat in culori, lucru mai rar întâlnit in publicațiile vremii. Este nu numai frumos dar și foarte original ca idee și mesaj.

Din cele mai vechi timpuri au fost recunoscute deosebitele "calitați intelectuale" ale oamenilor de ordine. Pare-se că se completa și atunci același chestionar psihologic la angajare. (Pentru cine nu stie, jandarmii erau polițiștii din comunele rurale, nu ceea ce sunt acum.) 

Tratament cosmetic din ciclul: "Leneși au fost, leneși sunt încă."

Ce pian, ce vioara?! Astăzi fiica i-ar fi cerut un smartphone...cu abonament la internet

Încă din perioada interbelică erau la modă tratamentele medicale "naturiste"

Nu uitaţi! La sfârşitul postării voastre faceţi trimitere către această pagină, specificând:

Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 21.

Introduceţi în formularul de mai jos nume şi link (acestea vor apărea în tabelul ce se va genera automat):

Domnul "G" - Cel mai bun mentor

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/sfaturi

Tema acestei saptamani este:

"Prieten, mentor, camarad în virtual. Există un blogger din virtual pe care, cunoscându-l şi în real, îl numeşti prieten? Există un blogger care îţi este mentor? Dar camarad?"

Am sa incep (tran)scriind sec trei definitii de dictionar (DEX online): 

PRIÉTEN, -Ă, prieteni, -e, s. m. și f. Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic.

MÉNTOR, mentori, s. m. Conducător spiritual, povățuitor, îndrumător; preceptor, educator. ♦ Altoi dintr-o plantă bătrână grefat pe o plantă tânără pentru a-i transmite acesteia însușirile sale. – Din fr., lat. mentor, germ. Mentor.

CAMARÁD, -Ă, camarazi, -de, s. m. și f. Tovarăș de arme, de clasă, de studii; coleg; p. ext. prieten. – Din fr. camarade.

Dupa cum se observa sunt trei notiuni perfect distincte, chiar daca multora s-ar putea sa li se para ca sunt inrudite.

Daca in real este destul de greu sa ai sau sa iti gasesti prieteni, cu atat mai dificil este acest demers in spatiul virtual. Nu cred sa existe cineva care sa ma contrazica. O va face poate doar acela care se "imprieteneste" rapid cu oricine, confundand prietenia cu socializarea.

Am sa "sar" la cea de-a treia notiune pentru ca asta e ordinea pe care eu o vad. Camaraderia o intalnim peste tot. In scoli, de orice nivel ar fi ele (primar, gimnazial, liceal si universitar), in ceea ce se numeste (fostul deja) stagiu militar sau in cadrul anumitor locuri de munca, unde exista grupuri relativ mari de angajati cu aproximativ acelasi nivel de pregatire. Daca asimilam (oarecum fortat) blogging-ul cu asemenea medii, am putea sa ne referim la o oarecare camaraderie care poate exista si in acest domeniu. Camarazi pentru ca toti "trudim", cu mai mult sau mai putin succes, pe aceeasi "tarla".

Despre mentor si mentorat insa...este mult mai mult de vorbit. Ce ar fi acela un mentor, cu adevarat un mentor? Este cel la care poti apela atunci cand simti ca nu te descurci, oricat te-ai fi chinuit, si care sa te sprijine si astfel sa evoluezi in plan dublu: personal si profesional. Este cel care este gata sa te ajute, mentoratul fiind ceva voluntar (se spune), deci fara a se cere ceva in schimb, "plata" sa fiind satisfactia ca potejatul-discipol progreseaza.

Mentori s-ar putea sa existe. Sau, mai degraba persoane dispuse sa fie sau cu capacitatea de a fi mentori. Din pacate eu cred ca discipoli nu exista foarte multi. Am observat ca in blogging toata lumea stie aproximativ totul. Greu se accepta un sfat iar daca il dai, gratis fiind, se observa o tendinta de respingere. Oamenii nu au rabdare sa asculte, sa inteleaga ca de fapt vrei sa ajuti. Da, e drept ca sunt cautate sfaturi, dar, de regula, doar acelea care par a fi sfaturi general valabile, care ar putea face si din catelul meu un blogger daca ar sti sa citeasca si sa tasteze.

Ziceam ca mentori e posibil sa existe. Eu inca nu i-am intalnit. Nici macar pe unul. Se mai spune si ca mentorii sunt cei care isi aleg discipolii, protejatii. Tot ce se poate ca persoana mea fie sa para ca nu are nevoie de un sprijin fie sa para ca ar respinge un asemenea sprijin. Ori, probabil, nimeni nu crede in mine si in capacitatile mele de a realiza ceva in acest domeniu, la blogging ma refer, desigur. Ceea ce nu-i deloc incurajator si nu-i un sentiment prea placut.

Pe de alta parte se mai spune si ca mentorul este acea persoana care sa constituie un model de urmat pentru cel aflat in postura de invatacel. Se spune...

Am sa marturisesc ca nu am intalnit o asemenea persoana in blogging. Pe cei "mari" nu-i cunosc si am convingerea ca nu voi avea sanse. Pe de alta parte, intotdeauna am incercat sa ma descurc singura, cat de greu mi-ar fi fost. Am "deschis" un blog fara sa am habar ce inseamna, singura dorinta fiind aceea de a imi exprima niste trairi pe care aveam nevoie sa le exteriorizez. Prietena slovelor scrise am fost de cand ma stiu; citind carti mereu am avut pornirea de a rescrie anumite parti din creatiile respective. Nu m-am gandit insa ca vreodata voi ajunge in aceasta postura, de a scrie eu insumi ceva, care sa mai fie si citit de altii si apreciat...sau poate nu.

Am sa mai marturisesc si altceva. N-am avut niciodata modele. Nu prea cred in modele. In viata, tocmai cand m-am gandit ca cineva ar merita parca sa-mi fie model prin calitatile umane si profesionale pe care parea sa le aiba...s-a petrecut ceva care mi-a rasturnat convingerile... Deci n-am modele. Mentor deci, nici atat.

Nici nu caut. Poate pentru ca intotdeauna am fost dispusa sa caut singura iesirea din diverse situatii, sa rezolv singura problemele vietii si, bazandu-ma pe propriul discernamant, sa si reusesc, de cele mai multe ori.

In blogging am ajuns la concluzia ca mentorul cel mai bun pentru mine, si poate si pentru altii, este  Domnul "G", adica Google. Este tot timpul gata sa ma ajute, la orice ora din zi si din noapte. Cu o singura conditie: sa existe conexiune internet. 

Ii pot cere sfatul ore intregi (mai ales cand am nevoie de o documentare mai serioasa) si el nu se supara, nu se plictiseste, si, foarte important, nu cere nimic, nici macar sa-l lingusesc putin, activitate la care nu sunt deloc priceputa si care imi displace profund si in viata reala. Daca cineva isi doreste sa il "periez" m-a pierdut. Complet. 

Deci...prieteni am foarte putini, dar buni. Pe ei ma pot baza (lucru verificat de-a lungul multor ani) in sensul ca si noaptea daca as apela, sigur as primi un sprijin cat de mic. Trebuie sa spun ca si eu fac acelasi lucru? Dar in spatiul virtual, inca nu am prieteni bloggeri iar in real inca nu cunosc vreun blogger. Timpul e inainte insa....

Camarazi...am avut in scoala...pot considera ca-mi sunt camarazi si unii colegi de serviciu, iar in spatiul virtual, recte blogosfera, sunt mai multe persoane pe care le pot considera camarazi. Nu stiu daca si ele la fel pe mine...inca nu am primit un feedbak in acest sens.

Despre mentor...am vorbit suficient, cred.

Articol participant la concursul Blog Power, ediţia 20, tema "Prieten, mentor, camarad în virtual. Există un blogger din virtual pe care, cunoscându-l şi în real, îl numeşti prieten? Există un blogger care îţi este mentor? Dar camarad?" fiind propusă de Psi, câştigătoarea ediţiei precedente.

Alte articole participante: abbilbal, Prietenia online, Ca pe strada mare, Doruri printre file albe, Puls de colectie, Prieteni-bloggeri vs. bloggeri-prieteni, Blog(ger) power, Mentorul meu minune in blogging

05.05.2012

In loc de introducere...

http://dragosteoarba.blogspot.com/search/label/sfaturi

buna !

va salut pe toti cei ce-mi veti trece virtual pragul ;)