Saturday, August 25, 2012

HAPPY WEEKEND! - Editia 23

HAPPY WEEKEND! - Ediţia a 23-a este gata de start! Deci, dacă este weekend, este:
Happy Weekend
Tot ceea ce trebuie sa faceţi este să postaţi, în cursul weekend-ului (SÂMBĂTĂ şi DUMINICĂ), fiecare pe blogul său, la alegere:
- o fotografie sau o mini-galerie de max. 5 fotografii, preferabil cu legendă (descriere) sau
- 2-3 glume/bancuri/anecdote ori un clip amuzant sau
- 1-2 citate/replici care v-au impresionat/amuzat şi pe care doriţi să le împărtăşiţi şi altora, eventual ilustrate cu o fotografie elocventă.
__________________________________________________________________

Călătorie în timp

Dacă în două ediții HW! v-am aratat ce însemna o publicație interbelică...mergem mai departe azi. Călătorim virtual spre zilele noastre. Sper să fie o călătorie la fel de plăcută. Inedită sigur este, pentru că majoritatea dintre noi nici nu eram născuți atunci, dar părinții noștri da.
Este vorba despre o publicație din vremea cînd abia se încheia colectivizarea...un fel de almanah Femeia de la sate, apărut la cumpăna dintre anii 1961-1962
Vă las să priviți. Am incercat să selectez materiale câte mai relevante, pentru a vă face o imagine de ansamblu despre ceea ce însemna această publicație.
O rubrică frecventă în almanah este cea de "Strigături". Penibilă, am zice azi, dar pentru acea vreme avea o justificare, strigăturile se doreau mobilizatoare. Iată o mostră:
Ca orice almanah era nevoie și de caricaturi. Nu erau multe, foarte puține, oamenii munceau, construiau societatea socialistă.
Umor, la fel, puțin, cu zgârcenie, mai nimic din acea vreme, construcția unei noi societăți gândiți că era o glumă? Era totuși treabă serioasă!
Vă vine să credeți că epigramele erau numite "răvașe"? Poate totuși în ideea că tocmai sosea Anul Nou...
Ceea ce dădea o notă aparte este ceea ce am numi caricatură politică, în care socialismul se lupta cu capitalismul.
Am lăsat să se vadă de cine erau realizate caricaturile, și prima (cea pe fond roșu) și aceasta, a doua. Este vorba despre Albert Poch și Eugen Taru, doi artiști adevărați, caricaturiști și ilustratori recunoscuți pentru talentul lor. Printre altele, Eugen Taru a ilustrat și o frumoasă ediție a celebrei scrieri a lui C.Collodi, Pinocchio.
Femeile vremii primeau și sfaturi gospodărești sau rețete:
Și pentru că o femeie e totuși femeie, chiar angrenată în tot felul de activități mărețe, almanahul era preocupat să facă recomandări de modă:
Pentru fetițe             Pentru femei
_________________________________________________________

Nu uitaţi! La sfârşitul postării voastre faceţi trimitere către această pagină, specificând:
Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 23.
Introduceţi în formularul de mai jos nume şi link (acestea vor apărea în tabelul ce se va genera automat):

50 comments:

  1. Minunat! Stiam si eu "ravasul" cu vanzatoarea, il citisem printr-un almahah urzica...

    ReplyDelete
    Replies
    1. :)) Da, revista Urzica. Imi aduc aminte, am vazut cateva dar erau prin anii '80, cand se schimbasera multe fata de anii '60. Nu cred ca am avut totusi vreuna cumparata. O gaseam prin casa. Desi, am multe publicatii vechi, adunate de parinti, de mine, de nici nu mai stiu ce si pe unde se afla.
      Multumesc!
      Happy Weekend, Dana!

      Delete
  2. tare frumoase amintiri mi-ai trezit!
    frumos articol Elly!
    un weekend de poveste sa ai!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Buna dimineata, Geanina!
      Ma bucur ca postarea e generatoare de amintiri, mai ales frumoase.
      Multumesc mult!
      La fel iti doresc!

      Delete
  3. Imi amintesc cu nostalgie de revistele copilariei mele, cele pe care mama le cumpara si pe care eu le citeam alaturi de ea. Aveau aproape tot ce ne arati tu, chiar daca mai trecusera 20 de ani, timp in care se muncise enorm la constructia noii societati. :))
    Sa ai un weekend placut!!!

    ReplyDelete
    Replies
    1. 'Neata, Vienela!
      Am tratat in tenta putin comica eforturile de construire a socialismului. Dar parca m-a apucat duiosia fata de ceea ce era publicat. S-a crezut in acele indemnuri, multe nici nu erau rele, numai ca putin cam exagerate si cu limbajul de lemn caracteristic.
      Ma bucur ca postarea ti-a adus aminte de copilarie. Stiam eu ca vor trezi niste amintiri.
      Multumesc. Weekend placut si tie!

      Delete
  4. Interesant sa aflam acum, dupa atatia ani, cum puneau problema oamenii acelor timpuri. Categoric nu putem decat sa privim in urma cu nostagie (chiar daca nu asa departe).
    Un weekend minunat, Elly! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. 'Neata, Nice!
      Da, dupa atatia ani avem posibilitatea sa judecam la rece anumite epoci si parca vedem lucrurile mai clar.
      Orice s-a intamplat intr-o perioada anume are o explicatie. Puneau problemele asa cum se cerea atunci :)
      Nostalgie si tandrete...asta mi-au trezit si mie. Desi, almanahaul asta il mai rasfoiam si copil fiind si stiu ca ma fascina inca de atunci.
      Multumesc de urare. La fel!

      Delete
  5. Elly, tu ai o comoară în pod, parcă acolo spuneai că le păstrezi, și nu una oarecare, ci una care îmi trezește nostalgii, melancolii, amintiri, dar și râsete sănătoase!
    Lumea era mai simplă, dar trăia mai intens. Era o vreme în care oamenii erau mai deschiși și mai fericiți... anii 60 și câțiva din 70 încă erau frumoși, buni.
    Cât despre revistele și almanahurile care se cumpărau la greu în casa nostră, am numai cuvinte bune, calde, minunate! Și ce dacă debutau cu poza ”tovarășului”...o rupeam și gata, restul era Calitate! Literatură bună, FĂRĂ GREȘELI DE ORTOGRAFIE, cum găsim azi în publicații de doi bani, scrise de ageamii, de care sunt pline chioșcurile.
    Bună idee ai avut!
    Rețeta de Varză Clujană (hahaha!) e foarte bună, v-o recomand! ;)
    Happy Weekend și numai bucurii, dragă Elly!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Buna dimi, Mirela! :)
      Am si in pod, am si prin toata casa :)) De nu stiu pe unde sa le mai pun.
      Apropos, am gasit acele ambalaje de ciocolata. Acum vreo doua zile. Erau undeva sub nasul meu, si stiam, dar erau ascunse bine.
      Cred ca ai dreptate, oamenii erau mai buni, mai simpli cumva.
      Printre altele, am un almanah literar, numai cu literatura de dragoste. E superb. E cel mai frumos. Am avut si almanahuri Scanteia. Din pacate, erau vreo 6-7 cred, le-am aruncat intr-un moment de enervare. Nu mai stiam pe unde sa mai pun atatea carti si, din pacate le-am facut vant.
      Si asta are poza lui Dej :) E putin rupta...caci si coperta e rupta.
      Reteta am pus-o special. Pentru cine nu stie sa faca varza a la Cluj. Tocmai fiindca e foarte buna.
      Merci, Mirela! Happy Weekend si tie!

      Delete
  6. şi-mi eşti măndră tare dragă
    Că eşti fruntea în brigadă? :))))) Asta chiar nu o ştiam!

    Bună dimineaţa! Să ai o zi minunată!

    ReplyDelete
    Replies
    1. 'Neata, Anastasia!
      Nu-i asa ca sunt amuzante? De aceea am pus doua aici, desi mai erau. La fel de fortate si de caraghioase, zic eu :)
      Multumesc frumos! La fel sa ai si tu!

      Delete
  7. Buna dimineata si Happy weekend!
    Caricatura politica este foarte haioasa! Vesnica lupta dintre cele doua "puteri".

    Ca de obicei nu ma pot înscrie desii nu înteleg de ce trebuie sa te înscrii la fiecare editie?

    ReplyDelete
    Replies
    1. 'Neata, Minnie draga!
      Caricatura politica mai avea vreo doua surate...dar era prea mult. Oricum suntem inconjurati de politica. Ideea a fost sa va faceti o idee despre ceea ce exista intr-un astfel de almanah, din acele vremuri. Sa stii, ca privit cu ochii de acum...ca document istoric, e grozav de interesant. De unde se vede ca timpul nu da valoare doar vinurilor ;)
      Happy weekend sa ai!

      Delete
  8. bai sa dea dracii in el, eu numa invers pun linkurile alea, nush cum plm reusesc dar deja m-am enervat!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Pai cine nu e atent? Tabelul n-are nicio vina, doar graba ta ;) Ca deja te cunosc foarte bine :)
      Lasa ca ti-l corectez eu. Ca sunt fata buna:)
      Happy Weekend!

      Delete
    2. merci la fel fata. nu e graba, numai ca eu oricum as pune, numa invers vine

      Delete
    3. :)))) Orice-ai face, si-o aiureala ca asta, tu tot ma faci sa zambesc. Lasa ca e bine!
      Pune-le invers, sa vezi ce bine iese ;) :)))

      Delete
  9. HAPPY WEEKEND, Elly.
    De actualitate postarea ta. :)
    Pana si caricatura "Caminul lui", daca inlocuim "camin cultural" cu "scara bloc", tot actuala este...Nu ne schimbam ! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da, se dovedeste a fi inca :)
      Pai n-ar fi pacat sa ne schimbam? :))
      Merci! Happy Weekend si tie, draga mea!

      Delete
  10. Am crescut cu o asemenea propagandă mass media.Cu postarea de faţă, Elly "şterge praful de pe cronice bătrâne".
    Prin anii 1955...1970, mama cumpăra de la chioşc revista "Săteanca", "Femeia", "Flacăra", dar şi pe cea RDG-istă "Frau von heute".
    Am aruncat tone de reviste din lipsă de spaţiu.Acum regret, invers decât Edith Piaf... :)))
    "Răvaşele" erau de regulă destinate a fi introduse în aluatul de plăcintă de Anul Nou.Aşadar, în felia primită, puteai găsi ceva glumeţ sau ironic cu şanse de a ţi se potrivi!
    Mulţumim lui Elly pentru readucerile aminte de acum vreo jumate bună de veac!...
    Un weekend plăcut tuturor!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Buna, calatorule! :)
      M-am ferit sa folosesc cuvantul "propaganda" desi exact asta era. Oo, revista Flacara din anii '70 era o adevarata bijuterie. Era, cu mici exceptii, o revista de nivel occidental. Schimbarile pe care le-a adus regimul lui Ceausescu au fost vizibile. Saltul calitativ de la publicatiile din anii '60 la cele din anii '70 este urias. Era vorba si de libertatea pe care o daduse incepand cu 1968...Se simtea in toate. Am doua reviste Flacara de atunci, stiu ce vorbesc. Am si niste ziare de atunci....exact din perioada '69-'71. De revista-ziar "Magazin" ti-amintesti? Am cateva zeci de numere si din ea, din aceeasi perioada. Tata a pastrat multe lucruri pentru posteritate si bine a facut.
      Nici eu nu prea stiu pe unde sa le mai tin, desi stau la casa si am ceva spatiu. Deja constat ca am ziare Evenimentul Zilei de acum peste 15 ani...si chiar si ele au devenit istorie :)
      Stiu ce erau ravasele, m-a amuzat doar asimilarea unei epigrame cu asa ceva :)
      Ma bucur ca ti-a placut postarea, se vede.
      Happy Weekend iti doresc!

      Delete
    2. Cum să nu-mi amintesc de "Magazin", pe care mama mi-l lua sâmbătă de sâmbătă, odată cu "Flacăra".Eu făceam rebusurile şi decupam...artiştii!"Magazin"-ul mai avea şi o parte (pagină) distractivă, ca şi un nelipsit articol de ştiinţă semnat de neîntrecutul ing.Liviu Macoveanu, acela care prezenta copiilor, cu mult tact şi erudiţie, în cadrul unor emisiuni LIVE, pe TVR-ul anilor '60...'70, aspecte, machete din Muzeul Tehnicii "Dumitru Leonida", cu explicaţiile necesare...
      Da, dragă Elly, ai mare dreptate când scrii de văditele diferenţe de..."ton" ce reieşeau din presa acelor decenii...Numai bine!

      Delete
    3. Eu nu am prins acele emisiuni :) Chiar de le-as fi putut prinde, mai putin m-ar fi interesat, erau pentru baietii iscoditori, carora le placea stiinta si tehnica, nu?
      Ce vremuri erau... azi la tv vedem numai frivolitati.
      Iti multumesc :)

      Delete
  11. Un weekend superb!! inca o calatorie rapida in timp, gratie tie! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc, Mona!
      Foarte rapida, ai dreptate!
      Weekend placut!

      Delete
  12. Interesante caricaturiele :D
    Un weekend minunat! :*

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da, caracteristice acelei perioade. Unele serveau unor scopuri.
      Multumesc. Weekend minunat si tie!

      Delete
  13. Cu cata placere imi amintesc de acest tip de umor , de caricaturile vechi, de zambetele copilariei!
    Multumim pentru postare Elly :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Dacă v-am făcut macar o cat de mica bucurie eu sunt fericita.
      Si eu iti multumesc pentru cuvintele frumoase, Hapi :)
      Happy weekend!

      Delete
  14. Multe ne vin din trecut! Ne si distram, mai vine câte o idee pentru un fel de mâncare si mostenirea trecutului înca scuza multe. Aici totul este clar. Viitorul însa este tulbure.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Chiar mi-am dorit ca reteta de varza a la Cluj sa va atraga atentia cat mai multora :) E un fel de mancare pe care ti-l recomand.
      Ai dreptate in ceea ce priveste viitorul...Cine stie ce mai aduce??
      Un weekend placut!

      Delete
  15. Nostalgie, frumusete si savoare, dovada ca nu eram un popor limitat, asa cum se crede, si ca si cum d-abia dupa '90 ne-am trezit parca n-am fi stiut sa citim. Bine doamne fereste epoca trecuta avea hibele ei.
    Dar vorba Mirelei paroxismul la care s-a ajuns in unele publicatii, imi dauneaza, pur si simplu.
    Happy Weekend Elly

    ReplyDelete
    Replies
    1. Niciodata n-am fost. Desi, perioada pe care tocmai am ilustrat-o avea niste limitari. Impuse de vremurile de atunci si pe care azi le intelegem poate mult mai bine. Sperand ca ti-a placut iti doresc Happy weekend!

      Delete
  16. o adevarata delectare, rasfoirea acestui almanah! :)) când ma gândesc ca Mama era proaspat logodita, ce vremuri!
    Mi-au placut tare mult toate articolele , dar cel mai mult caricatura cu socialismul si capitalismul! :))
    Reteta de varza mi-o copiez si eu :))
    Te pup, sa ai un weekend minunat! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Wow! Inseamna ca te-am facut sa rememorezi lucruri placute. Ma bucur ca ti-au placut.
      Reteta de varza e pentru voi si v-am oferit-o cu mare drag :)
      Multumesc mult, la fel iti doresc!

      Delete
  17. Amintiri dint timpuri pe care nu le-am trait, dar ma pregateam sa le fac față! :))

    Nebunie pe... câmpuri! Acum sa vadă un nutriționist (ce-o fi însemnând și asta?!) rețeta pentru varză! :))

    Poantele despre colectivizare au farmec! Dar în "spatele" lor sunt fluvii de lacrimi...

    Revistele de moda (care mai erau cand am aparut si eu) m-au distrat in mod special în vremea aceea - mai ales că ceea ce era prezentat gaseai (in cea mai mare parte)... "la export"

    Mi-a plăcut să citesc!

    Un minunat sfârsit de săptămâna să ai!

    ReplyDelete
    Replies
    1. La 03 dimineata, dand click "Minnie" ajung la OchiiVerzi! :)



      Delete
    2. Am incercat sa tratez cu oarecare umor totul. Pana si episodul colectivizarii fortate. Tocmai se termina oficial chiar atunci si stiu ce a insemnat, si bunicul din partea mamei a avut ceva probleme.
      Almanahul n-avea ceea ce intelegem azi prin rubrica de moda, cum avea revista Femeia ci doar niste imagini, desene, cam ca acestea din postare, aruncate pe ici, pe colo. Asa, ca niste sugestii.
      Multumesc, Diana. Ma bucur.
      Iti urez la fel :)

      Delete
    3. Ai dreptate, Minnie n-a reusit sa se inregistreze si nu stiu cum, cand am inregistrat-o, s-a luat celalalt link. Multumesc de atentionare.

      Delete
    4. Cu placere!
      Am incercat - cu disperare! (nu exagerez) - sa-ti scriu m.p. pe FB, dar nu s-a incarcat pagina! Nu voiam sa stric ritmul comentariilor cu "interventii" fara legatura :(

      Delete
    5. Sa stii ca si eu am probleme cu mesageria FB uneori. Te cred, stai linistita! Nu-i nimic, a fost foarte bine cum ai procedat.

      Delete
  18. Miao, da pisici n-aveau în almanah? :))

    ReplyDelete
    Replies
    1. Vai, Grișka, să știi că aveau unul singur, în brațe la Hemingway... Dacă ții morțiș, mâine ți-l arăt ;)

      Delete
  19. articolul tau a surprins atat de bine ceea ce era evident in acea perioada...
    orice motiv era bun pentru propaganda...
    totusi,oamenii au stiut sa se amuze,sa ironizeze si sa se distreze chiar si printre randuri...
    imi place felul in care te reintorci in trecut,scormonind :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Merci, Pandhora!
      Da, sa stii, chiar de era total propagandistic, almanahul are totusi un bun simt de apreciat.
      Iubesc trecutul...de cand ma stiu. Si incerc sa arat ca orice perioada a avut si parti bune.

      Delete
  20. Răvaşul cu vânzătoarea o să-l ţin minte! E foarte haios şi cât se poate de adevărat! Happy weekend!

    ReplyDelete
    Replies
    1. E de antologie si, din pacate, si de actualitate! :)
      Merci!

      Delete
  21. Cred ca micile caricaturi si desene, faceau in cea mai mare parte deliciul vechilor reviste, bineinteles pe langa nelipsitele glume cu aer ironic. Aia cu vanzatoarea mi-a placut cel mai mult, e buna de tinut minte si de spus la nevoie :D :)))

    Happy Weekend!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Asta avea putine caricaturi. Si am sa mai spun ceva. Fata de nivelul revistei, care era unul destul de accesibil oricui era alfabetizat, caricaturile erau mult peste nivelul vremii. Facute de adevarati profesionisti, de aceea am si specificat autorii. Cea pe fond rosu e singura mai "populara" ca sa zic asa, restul sunt foarte elaborate, foarte politice, si ancorate in realitatea zilelor de atunci, nu doar niste generalitati.
      Si tie ti-a placut epigrama :) Ma bucur!
      Numai bine si tie!

      Delete