Sparta versus Atena

http://dragosteoarba.blogspot.com/2013/06/sparta-versus-atena.html

HAPPY WEEKEND! - Ediţia 21 este gata de start! Deci, dacă este weekend, este:

Tot ceea ce trebuie sa faceţi este să postaţi, în cursul weekend-ului (SÂMBĂTĂ şi DUMINICĂ), fiecare pe blogul său, la alegere:

- o fotografie sau o mini-galerie de max. 5 fotografii, preferabil cu legendă (descriere) sau

- 2-3 glume/bancuri/anecdote ori un clip amuzant sau

- 1-2 citate/replici care v-au impresionat/amuzat şi pe care doriţi să le împărtăşiţi şi altora, eventual ilustrate cu o fotografie elocventă.
_________________________________________________________________

         Ramură de măslin sau coroană cu panglici de lână?        

Ramură de măslin sau coroană cu panglici de lână? 

O simbolistică interesantă care era sinonimă cu băiat sau fată în Grecia antică. Când se năștea un copil, la ușa dinspre stradă a caselor, se atârnau aceste obiecte-semne.

De abia după șapte zile de la naștere copilul era recunoscut oficial de către tată printr-o ceremonie standard, când nou-născutul era prezentat flăcării focului din vatră apoi membrii familiei îi dădeau câte un mic dar. Copilului nu i se dădea nume decât în a zecea zi.

Asta se întâmpla în primele zile de viață. Atena și Sparta însă croiau apoi diferit drumul în viață al copiilor lor.

Numărul de copii ai unei familii din Grecia antică era redus. Un băiat și o fată erau considerați suficienți. 

Harta Greciei antice

Atena - Daca copilul nu era recunoscut (ilegitim) sau nu existau posibilitaăți materiale pentru creștere, putea fi părăsit undeva, în locuri publice tradiționale însă întotdeauna se găsea să-l ia cineva să-l crească, uneori ca să-l vândă ulterior ca sclav. Însă cetatea se ocupa de orfani și-i creștea cu obligația ca acel copil, mai târziu să plătească o despăgubire ca să nu rămână sclav. Însă părăsirea nou-născuților în Atena era o raritate.  

Sparta - Cetatea decidea dacă nou-născuții erau suficient de puternici. Cei slabi erau abandonați în munți: copiii prematuri, cu deficiențe, malformații și uneori chiar fetițele. Nu era nimic neobișnuit, era politica oficială a cetății.

Încă din primele zile de viață copiii Atenei erau înfășați cu fâșii de pânză în spirală și strânse bine. Erau ținuți în coșuri de răchită sau un fel de copăi din lemn, ce foloseau și ca leagăne. Dacă se dorea o mai bună disciplinare a copiilor, familiile aristocrate recurgeau, de regulă, la doici aduse din Sparta.

În contrast, copiii spartani erau supuși unei creșteri mai speciale, aproape un fel de dresaj. Copiii creșteau liberi, fără scutece. Doicile îi obișnuiau să nu fie mofturoși, să mănânce orice, să nu fie fricoși, să nu se sperie de pericole, de întuneric, să nu le fie frică dacă sunt singuri, să nu plângă, să nu țipe.

Educația

Atena - Mama se ocupa de educația copiilor până la vârsta de 7 ani. De aici încolo, băieții erau trimiși mai departe la școală, însoțiți de pedagogi. Acolo învățau scrisul, cititul, puțină muzică și ceva mai multe exerciții fizice. Totul era în sistem privat, profesorii fiind plătiți de către părinți. 

Fetele rămâneau acasă, lângă mamă, în gineceu, această educație în cadrul gospodăriei fiind considerată de ajuns.

De la 14 ani educația devenea exclusiv fizică iar pentru asta statul se implica în educația sportivă a copiilor săi. Erau înființate „palestre” şi „gimnazii” unde se practica gimnastica. A gândi, nu era nici atunci la mare căutare. Mai importantă era forma fizică, puterea de luptă a cetățenilor.

Școala în Grecia antică - în aer liber, de regulă

În Sparta, băieții de 7 ani erau trimiși deja la Școala militară și de atletism. Ca discipline se predau tăria, disciplina, rezistența la durere și tehnicile de supraviețuire. Deci și pe atunci Bear Grylls ar fi avut un succes extraordinar. După cum se vede, nimic nou pe lume... 

Educația intelectuală se reducea la citit, scris, cântece corale, cunoștințe despre poeți, lecții de morală civică. Totul desfășurat într-o exigență maximă. Nu erau încurajate nici gândirea, nici vorba lungă. 

Fetele erau educate în același spirit militar, doar în direcția sportivă și muzică de cor militară. Totul spre a deveni niște bune mame de războinici.

Antrenamente militare in Grecia antică

Printre atâtea lecții și sporturi pare că acei copii nu se jucau sau mulți ar crede că jucăriile sunt apanajul epocii moderne. Nici pe departe.

Au fost descoperite multe jucării foarte asemănătoare cu cele de azi: păpuși, jucării sunătoare, leagăne. Iar din povestirile vremii se știe că în gospodării, mai ales in cele bogate, existau mici menajerii cu tot felul de animale pentru copii: păsări în colivii sau cuști, broaște țestoase, câini, purceluși. Ca și acum, copiii din familiile sărace se mulțumeau cu jucării mai modeste și în număr mult mai mic.

Copii și jucării

Ca un fapt interesant, la împlinirea vârstei de 12 sau 13 ani, când erau considerate adulte și se puteau căsători, fetele își lăsau jucăriile în templul lui Artemis. 

Pedepse și recompense

Copiii care nu erau cuminți erau amenințați cu tot felul de personaje de genul căpcăuni sau cu lupul. Lupul era in Grecia antică o adevărată sperietoare.

Copiilor ascultători li se spuneau povesti drăguțe, amuzante cu animale, povești asemănătoare cu fabulele sau anecdotele. Ele constituiau și un mijloc de educare fiindcă reflectau experiențe utile, cu puternic rol moralizator.

Surse:  aici, aici, aici

================================================

  

Nu uitaţi! La sfârşitul postării voastre faceţi trimitere către această pagină, specificând:

"Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 21."
ATENȚIE! Dacă ediția curentă n-a fost încă publicată la momentul când vă pregătiți postarea, rog preluați link de la ediția anterioară a HAPPY WEEKEND! "

Introduceţi în formularul de mai jos nume şi link (acestea vor apărea în tabelul ce se va genera automat).

   La mulți ani fericiți tuturor copiilor!